Iașul, „capitală de război“ sau „capitala rezistenței până la capăt“, așa cum au numit-o istoricii, se pregătește să intre în mod festiv în anul Centenarului statului român modern. În perioada Primului Război Mondial, măcinat de tifos, cu populația țării refugiindu-se aici cu toate bunurile pe care le putea transporta, Iașul a fost azil pentru administrația centrală și Casa Regală. Acum, la 100 de ani de la marea retragere la Iași, în momentele în care ar trebui să aibă loc evenimente de rememorare, Iașul se remarcă pe plan național prin dezbinarea dintre Primăria Municipiului Iași și Consiliul Județean, fiecare instituție venind cu propriile proiecte și propria viziune, ajungând într-o situație ireconciliabilă. Guvernul alocă bani doar către CJ (rămas bastion fidel al actualei guvernări, prin președintele Maricel Popa) pentru un program de manifestări însăilat, cu holograme defilând pe străzile orașului, baluri și târguri de zaharicale. În același timp, la Primăria Municipiului Iași funcționează un Departament Centenar care a propus un program de manifestări până în 2020, cu finanțare de la bugetul local.
Ședința de Guvern de la Iași din noiembrie, sub semnul întrebării
După ce, timp de mai multe luni, Primăria Iași a solicitat fără succes fonduri pentru desfășurarea unor activități de celebrare a împlinirii a 100 de ani de la Marea Unire din 1918 și de comemorare a miilor de morți și a crizei din 1917, Guvernul a luat hotărârea ca Iașul să găzduiască „importante evenimente și manifestări reunite sub titlul «Centenarul Marii Uniri și al Primului Război Mondial. Iași, capitala Regatului României 1916-1918 și Moldova – leagăn al Marii Uniri»“. Astfel, s-au alocat aproape 6 milioane de lei pentru desfășurarea unor activități de profil, fonduri ce vor fi gestionate însă de Consiliul Județean Iași, Primăria fiind scoasă complet din ecuație. Este vorba despre Primăria condusă de „dizidentul“ Mihai Chirica. Mai mult, Guvernul a decis ca acțiunile să se desfășoare la Iași între 23 și 24 noiembrie, însă graba cu care a realizat această organizare scoate în evidență mai multe situații ridicole.
Prima dintre gafe are legătură cu primul obiectiv al activităților stabilite de Guvern, „organizarea unei ședințe festive de guvern în sediul uneia dintre cele mai frumoase biblioteci din lume, Biblioteca Universității Tehnice «Gh. Asachi»“. „Suplimentul de cultură“ a analizat felul în care a procedat Guvernul pentru a asigura îndeplinirea acestei activități și confirmă, în exclusivitate, din surse oficiale, că în acest moment există discuții ca această ședință să fie organizată anul viitor, fie în 24 ianuarie, fie în martie, când se marchează unirea cu Basarabia, și nu acum, în noiembrie.
Însă, prins în propria viziune festivistă, guvernul nu a verificat dacă în Biblioteca Universității Tehnice „Gheorghe Asachi“ există spațiul necesar pentru a putea vorbi despre organizarea unei ședințe de lucru – în fapt, sunt doar birouri individuale pentru studiu, folosite de studenți; la nivel oficial, guvernul nici măcar nu a contactat direct instituția de învățământ superior care gestionează biblioteca.
La scurt timp după publicarea hotărârii de guvern cu privire la evenimentele care urmează să fie organizate, Guvernul a trimis o solicitare către Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iași prin care solicita punerea la dispoziție a spațiului „bibliotecii vechi a Universității din Iași“ pentru a organiza ședința festivă. Într-un final, până ca discuțiile să încline balanța înspre amânarea acestei ședințe, soluția convenită era ca ea să se organizeze în Sala Senatului Universității „Alexandru Ioan Cuza“, Guvernul urmând să viziteze spațiile istorice care au fost sediile structurilor statului din Palatul Universitar din Copou în momentele Primului Război Mondial, printre care și Aula Universității Tehnice „Gheorghe Asachi“ din Iași.
A doua gafă
A doua gafă a Guvernului contestată public legată de manifestărilor care urmează să aibă loc la Iași se referă la organizarea unui Bal al Centenarului, pe ambele etaje ale Palatul Culturii, la care să fie invitate peste 700 de persoane, membri ai Guvernului, parlamentari, ambasadori ai României. Din opoziție, membrii PNL Iași au a contestat acțiunea pe două paliere: banii alocați, 6 milioane de lei, provin din fondul de urgență al Guvernului, bani destinați de regulă regiunilor din țară care au suferit calamități; Liviu Brătescu și Dorin Dobrincu, membri de partid, dar și istorici cu merite profesionale universal recunoscute, au atras atenția asupra faptului că în memoria anului 1917 se cuvine să fie ținute momente de reculegere, nu baluri. Acestora li s-a adăugat și senatorul Iulia Scântei: „Vă rog, domnule Maricel Popa, nu cheltuiți banii alocați de guvern ca să faceți un bal al Centenarului la Iași pentru cei 700 de politicieni, parlamentari, miniștri, staff tehnic, pentru a marca în mod nejustificat, imoral, jignitor faptul că, acum 100 de ani, Iașul trecea printr-o gravă criză umanitară, înregistra zeci de mii de răniți, alături de alte zeci de mii de victime ale epidemiei de tifos. Nu este oportună anul acesta nici o manifestare în sensul celor solicitate și finanțate de Guvernul României, programate pentru zilele de 23-24 noiembrie. Un bal al Centenarului putem să facem în martie anul viitor, când vom aniversa o sută de ani de la unirea Basarabiei cu Țara Mamă. Anul acesta comemorăm jertfa ieșenilor de acum o sută de ani, sacrificiul lor de a primi și găzdui 300.000 de refugiați în casele lor“. Istoricul Liviu Brătescu a apreciat faptul că la nivelul Consiliului Județean fusese organizată o Comisie a Centenarului, condusă de Maricel Popa, care reunea membri de la toate partidele politice și care trebuia să întocmească un program coerent pentru anul 2018 pe care să-l trimită guvernului pentru implementare. Însă nici una dintre manifestările propuse de Guvernul României pentru luna noiembrie a acestui an nu a trecut prin nici un for de decizie stabilit anterior.
Ce vrea să facă Guvernul, pe lângă gafe
Pe lângă ședința festivă despre care există informații că nu se va mai organiza, Guvernul mai propune o comasare foarte puternică a evenimentelor în cele două zile, 23 și 24 noiembrie. Cele mai ample dintre ele presupun despre organizarea unei ședințe simbolice a Parlamentului la Teatrul Național, unde regele Ferdinand a deschis lucrările Parlamentului mutat la Iași în 1916 și refacerea unui scurt traseu feroviar între gara Ciurea și gara Iași, pentru comemorarea celor peste 1.000 de morți în accidentul feroviar produs în iarna anului 1916 și la Iași. Tot în zona identificată de Guvern vor fi plantați 1.000 de stejari și tei, în memoria celor decedați. Vor fi depuse coroane la Mausoleul Eroilor din Iași și la alte monumente din județele din regiune, vor fi organizate momente solemne militare și religioase, parade, defilări. Guvernul vrea să „celebreze diversitatea culturală și modelul de toleranță propus de Iași și de România la momentul Primului Război Mondial, când aproximativ jumătate din populația Iașului era compusă din evrei, ruși, polonezi și greci“. În acest sens, va organiza o „Mare Adunare“ care să aducă laolaltă porturile tradiționale ale tuturor minorităților de pe teritoriul României și porturile românești din toate ținuturile.
Se va tipări un ziar al Centenarului, distribuit pe 23 și 24 noiembrie, și se dorește reabilitarea a zece monumente dedicate Primului Război Mondial de pe raza județului. Pe lângă acestea, va mai fi organizat un mix de evenimente mai mici, târguri, expoziții de mașini, trăsuri și calești și un foc de artificii. Cum liberalii au criticat faptul că în timpul scurt rămas până la momentul 23-24 noiembrie nu este timp suficient pentru cheltuirea banilor, Maricel Popa, președintele CJ, a făcut o serie de declarații publice prin care a asigurat că totul va fi făcut transparent și că nu este vorba despre „festivism“, fiind și elemente de comemorare. Nici președintele CJ, Maricel Popa, nici primarul Iașului, Mihai Chirica, nu au răspuns apelurilor repetate ale „Suplimentului de cultură“ pentru a comenta situația.
„Programul propus pentru zilele de 23 și 24 noiembrie 2017 va implica populația întregii Moldove, dar și vorbitorii de limbă română din țările vecine. În ceea ce privește acțiunile destinate instituțiilor, se estimează că acestea vor aduna peste 600 de reprezentanți din partea Președinției României, Guvernului, Parlamentului, cultelor religioase, ambasadelor străine în România, rectorilor universităților din regiune, administrației locale a județelor din regiune. Prin această măsură s-a urmărit reiterarea și evidențierea semnificației aparte a Iașului în vremea Primului Război Mondial, când orașul a devenit pentru doi ani nu doar capitala Regatului României, după ce Bucureștiul a căzut în mâna Puterilor Centrale, ci și spațiul în care și-au găsit adăpost peste 300.000 de refugiați români din zonele ocupate“, își argumentează Guvernul decizia de a organiza manifestările de la Iași.
Centenarul paralel
„Nu trebuie să fii invitat pentru a respecta memoria celor care s-au jertfit pentru binele acestei țări. Nu aștept să mă invite nimeni, nici CJ, nici Guvernul, nici președinția, nici măcar ONU ca să pot să-mi cinstesc înaintașii care s-au jertfit pentru a face România Mare. Nu voi încerca să mă suprapun pe orice program Centenar propus de orice instituție din România, ci, dimpotrivă, să completez și să ajut orice program prin ceea ce facem noi“, a declarat primarul Mihai Chirica la scurt timp după ce a aflat de decizia Guvernului, spunând și că există riscul ca ea să se manifeste ca o formă de a „arunca bani pe fereastră“. Astfel, Primăria a anunțat de curând propriile acțiuni ce vor fi realizate pentru a marca cei o sută de ani de la centenarul Marii Uniri, dar despre care primarul a anunțat că nu se vor suprapune cu cele demarate de Guvern prin CJ, ci vin ca o completare.
Alături de prof. univ. dr. Daniel Șandru, care coordonează acum Departamentul Centenar al Primăriei, primarul a anunțat programul, care cuprinde o serie de 30 de direcții tematice, după cum a anunțat, și mai multe proiecte culturale și de investiții, fără a se preciza însă clar câte dintre acestea au un orizont clar în care vor fi finanțate de la bugetul local. Proiectul amplu al Primăriei necesită și o finanțare pe măsură. Dacă primarul a trimis către Guvern o serie de propuneri de investiții în zona Iașului cu valoarea de 17 milioane de lei, în Iași se dorește realizarea a 80 de proiecte cultural-academice, nouă proiecte de investiții și 180 de manifestări în total.
Programul Primăriei a fost împărțit în trei categorii – acțiuni ale Primăriei, evaluate la aproape 4 milioane de lei, proiecte ale altor instituții publice în parteneriat cu Primăria, evaluate la aproximativ 5,2 milioane de lei, 1,65 milioane fiind contribuția municipalității, și nouă proiecte de investiții ale Primăriei, dorindu-se printre altele renovarea fostului
cinema Republica, revenit la titulatura inițială de Trianon, sau reabilitarea casei în care a locuit generalul francez Berthelot. Pe termen scurt, până la finalul anului, Primăria ar vrea să organizeze o serie de evenimente mai mult simbolice.
Vineri, 3 noiembrie, a fost marcat Centenarul sosirii misiunii americane la Iași, pe 26 noiembrie va fi inaugurat Tramvaiul Centenarului, pe 29 noiembrie se va semna, la București, în Aula Academiei, un parteneriat de colaborare între Academia Română, cea de Științe a Moldovei și Primăria Municipiului Iași, în aceeași zi fiind organizată și o expoziție de desene Centenar, realizată în urma unui concurs adresat elevilor din ciclul gimnazial și liceal. Pe 1 Decembrie va fi marcat momentul 99 de ani de la Marea Unire, iar pe 14 decembrie începutul protestelor anticomuniste la Iași.
„Nu există dialog“
Analistul politic Lucian Dîrdală explică faptul că ar fi dorit să vadă felul în care se implică societatea civilă și mediul academic în această comemorare, nu doar autoritățile publice. „Din păcate nu prea se întâmplă, toată responsabilitatea aceasta revine instituțiilor publice, care se descurcă așa cum știu ele mai bine. Nu reușesc să îmi dau seama dacă ar fi mai bine să fie o viziune integrată care să reunească mai multe instituții sau e mai bine ca fiecare să o facă așa cum se pricepe, atât cât se pricepe. Suntem în zona comemorării realizate de instituțiile statului. Problema centrală este ca fondurile să fie eficient utilizate și nu am argumente pentru a spune că o linie unică și un management unic ar fi neapărat mai bun decât două viziuni separate. Nu e neapărat vorba de împărțire, fiindcă sunt proiecte separate, dar mințile luminate din ambele instituții ar trebui să dialogheze, este normal, ca să nu apară motive de încurcătură“, a declarat Lucian Dîrdală.
În același timp, directorul Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu“ din Iași, prof. univ. dr. Bogdan-Petru Maleon, implicat în Consiliul Consultativ al Primăriei care gestionează problemele legate de Centenar, spune că, din câte știe el, nu există un dialog concret în Departamentul Centenar de la Primărie și Comisia Centenar de la CJ. „Din punctul meu de vedere, totul provine din faptul că Guvernul central alocă discreționar fondurile. Consiliul Județean a primit fonduri, Primăria nu. Totul se face pe criterii politice. Din păcate, aceasta este realitatea și trebuie să o spunem răspicat. Nu știu cine se ocupă la Consiliul Județean. Știu că Primăria a făcut o selecție riguroasă, sunt oameni competenți implicați, care știu despre ce este vorba, membri ai Academiei Române, sunt alături de ei în aceste ședințe. Nu știu ce se întâmpla la CJ, nu aș putea să vă spun, pentru că nu am fost invitat. Atât pot să spun de la cei implicați: Primăria nu a primit bani, iar CJ a primit de la autoritățile centrale. Dacă selecția beneficiarilor nu s-ar face după criterii politice, lucrurile ar fi altfel. Modul în care acționează Guvernul central este de fapt problematic aici“, a declarat Bogdan-Petru Maleon.