Miercuri, 22 noiembrie, a început la București cea de-a 24-a ediție a Târgului Internațional Gaudeamus – Carte de învățătură, considerat cel mai mare târg de carte autohton, proiect inițiat și organizat de Radio România, prin Centrul Cultural Media, principala componentă a Programului Lectura. Acesta se încheie duminică, 26 noiembrie.
Întocmai ca în ultimii ani, Pavilionul Central de la Romexpo găzduiește sute de mii de titluri, aduse de peste 300 de expozanți care au pregătit peste 800 de evenimente editoriale și profesionale, derulate pe parcursul celor cinci zile de târg – dar cu precădere în zilele de vineri și sâmbătă. Sigur, din program fac parte și ateliere dedicate copiilor, expoziții și tot soiul de alte evenimente conexe.
Invitatul de onoare al acestei ediții, complet atipic și neașteptat – pentru că anul trecut, când China a fost țara oaspete, se anunțase că Statele Unite ale Americii vor avea acest statut în 2017 –, este Uniunea Europeană, prin Reprezentanța Comisiei Europene în Ro-mânia. Poate că este și acesta un gen de mesaj transmis publicului, mai ales dacă luăm în considerare tensiunile politice curente din întreaga lume. Bine-cunoscutul scriitor și jurnalist Matei Vișniec este anul acesta președintele de onoare al Gaudeamus. Pentru cei care merg des la târgul de carte al toamnei, senzația de déjà vu va fi puternică: nu (prea) s-a schimbat aranjarea standurilor ori organizarea propriu-zisă a salonului, totul arată, în linii mari, cam la fel. Ba chiar și cei care trec pragul Gaudeamus sunt, în mare parte, cam aceiași. Excepțiile sunt, desigur, cărțile noi, abia ieșite din tipar, și cititorii mici, care parcă vin la târg în număr din ce în ce mai mare.
Ce aduce Uniunea Europeană la Gaudeamus
Cel mai însemnat eveniment de la Gaudeamusul de anul acesta este prezența Uniunii Europene ca invitat de onoare, așa cum aminteam și în scurta introducere, mai ales că vine într-un moment triplu aniversar – 60 de ani de la semnarea Tratatelor de la Roma, 30 de ani de la lansarea programului Erasmus și 10 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană. Sub sloganul „Acasă, în Europa“, programul Reprezentanței Comisiei Europene în România atinge mai multe paliere, de la întâlniri cu autori români premiați în Europa (invitații UE sunt Ioana Pârvulescu, Florina Ilis, Lucian Dan Teodorovici și Vlad Basarab) la discuții financiare (Planul de investiții al Uniunii Europene), de la arta de a atinge echilibrul între muncă și viața privată și până la dezbateri despre meseriile cărții, ce înseamnă și cum se exersează scrierea creativă, 2018 – Anul european al patrimoniului cultural, programul Erasmus, voluntariatul, importanța unei alimentații sănătoase și variate etc. Copiii au un loc dedicat lor, unde se întâlnesc cu Micul Prinț și cunosc Europa prin intermediul jocului și al imaginației, prin atelierele pregătite pentru ei. Adulții au amenajat un colț de lectură cu volume europene, iar tinerii – și nu numai – se pot bucura de călătorii prin Europa prin intermediul realității virtuale și al fotografiilor cu fundal de vacanță. Iar atelierele „Sărbătoarea gustului“ propun demonstrații culinare și degustări. De asemenea, trei expoziții interesante pot fi vizitate în aceste zile la Romexpo: Cărțile memoriei, Moștenirea Tratatelor de la Roma pentru Europa de astăzi și Micul Prinț. Așa că cititorii chiar au ce face la standul invitatului de onoare – care este alcătuit din trei secțiuni: una dedicată dezbaterilor și atelierelor, una copiilor și una lecturii.
Despre cum s-a construit tot acest program a povestit, pe scurt, Angela Cristea, șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România, la conferința de presă de pe 16 noiembrie: „Am pornit de la carte. Ne-am întrebat care este rolul ei în viețile noastre. (…) Cartea are un rol central și în viața personală, și în viața profesională. Așa că firul roșu ar fi echilibrul dintre aceste două vieți“. Mai mult, aceasta mărturisea și că „ne-am gândit ce ar aștepta oamenii de la noi și am ajuns la concluzia că ar avea nevoie de informații și dezbateri. Am constatat că asta se vrea, să explicăm direct ce facem, de ce facem ceea ce facem, să ascultăm ce nemulțumiri au cetățenii etc.“. Cât despre invitația neobișnuită ca UE să fie invitatul de onoare la Gaudeamus, Angela Cristea a spus, într-un interviu live la „Adevărul“, că: „Suntem mari admiratori ai Târgului de Carte Gaudeamus, ne doream de mult să se treacă peste regula aceasta cu invitatul de onoare, care este o țară de obicei“. Iar la deschiderea târgului de miercuri, 22 noiembrie, tot aceasta afirma: „Cred că este o premieră mondială ca Uniunea Europeană să fie invitat de onoare la un târg internațional de carte și atunci am încercat să pregătim pentru dumneavoastră, pentru iubitorii de lectură, un stand în care să vă simțiți ca acasă“.
Declarații la deschiderea târgului
Dacă tot am amintit de deschiderea Gaudeamusului, trebuie să menționez că, pe lângă Angela Cristea, au fost prezenți și Lucian Romașcanu, ministrul Culturii și Identității Naționale, Georgică Severin, directorul general al Societății de Radio și Radiodifuziune (SRR), Liliana Țuroiu, președintele Institutului Cultural Român (ICR), Attila Vizauer, președintele Centrului Cultural Media Radio România, scriitorul Matei Vișniec, președintele de onoare al Târgului Gaudeamus 2017, și multe alte personalități autohtone.
Ministrul Culturii și Identității Naționale a avut un discurs scurt și laudativ la adresa târgului de carte, respectiv a organizatorilor acestuia, a precizat că „ne propunem foarte multe în zona culturală, a cărții, avem planuri concrete“ și a anunțat că în cadrul unei întâlniri cu Asociația Editorilor și cu reprezentanți ai distribuitorilor au fost stabilite o serie de „planuri pentru încurajarea lecturii. Unul dintre ele va cuprinde și Gaudeamusul, în parteneriate, pentru că deja este titularul unui savoir faire extrem de important, să facă din evenimentul Gaudeamus Călător un prilej de întâlnire nu numai unde Radio România are studiouri teritoriale, ci și în toate capitalele de județ, astfel încât oamenii, tinerii, elevii, copiii să aibă șansa să pună mâna pe carte tipărită, cititul cărții tipărite neavând egal ca experiență“, a încheiat Lucian Romașcanu.
Georgică Severin, președintele director general al SRR, a spus Gaudeamus este că „poate cea mai de succes formă culturală în care s-a manifestat Radioul în ultimul sfert de veac“. A adăugat că „România este extrem de competitivă în primul rând pe plan cultural. Mă bucur că mă aflu aici, înconjurat de oameni care cred, ca și mine, că un atu enorm, gigantic al României este cultura, creativitatea românească“.
Și scriitorul și jurnalistul Matei Vișniec, președintele de onoare al Gaudeamus, a accentuat importanța acestui târg de carte și, mai ales, semnificația simbolică a prezenței Uniunii Europene ca invitat de onoare.
Ce nu s-a schimbat
La început, afirmam că, pentru un obișnuit al celui mai mare târg de carte din țară, senzația de familiaritate va fi extrem de puternică. Și asta deoarece standurile editurilor arată cam la fel ca în anii trecuți – au fost înlocuite afișele, bineînțeles, în funcție de noutățile editoriale –, iar dispunerea lor este izbitor de asemănătoare – fiecare editură și-a rezervat, în continuare, „locul“ său. Nici reducerile nu sunt șocante (cu mici excepții, care oricum nu se aplică la cărțile abia scoase din tipar), nici numărul evenimentelor nu s-a împuținat – mă scuzați, încă mi se pare enorm să ai peste 800 de evenimente într-o piață editorială precum cea românească, e dăunător din punctul meu de vedere, un soi de poluare fonică și o risipă de energie și cuvinte (în paranteză fie spus, Editura Nemira nu organizează anul acesta decât o lansare și o sesiune de autografe cu autori români, ceea ce e un pas excelent în direcția pe care cred că ar trebui s-o ia organizarea de evenimente în cadrul târgurilor).
În linia lucrurilor care nu s-au schimbat, haideți să trec în revistă și proiectele, secțiunile separate de edituri și expozițiile pregătite de organizatori pentru cei care trec pragul Gaudeamus. În primul rând, Invitați de nota 10: Olimpicii României, un proiect care „își propune să aducă în prim-plan competitivitatea și excelența învățământului românesc, să atragă atenția asupra performanțelor și potențialului reprezentanților săi de top pentru viitorul României“, premiază în cadrul unei festivități de sâmbătă, 25 noiembrie, cinci elevi din București medaliați cu aur la concursuri internaționale. A 15-a ediție a Concursului Național de Lectură „Mircea Nedelciu“ – poartă numele scriitorului care a fost unul dintre fondatorii Târgului Gaudeamus – „urmărește să retrezească interesul pentru lectură al elevilor de liceu“ și are etapa națională în cadrul târgului, tot sâmbătă, 25 noiembrie. Cărțile se întorc acasă, deja bine-cunoscuta campanie de strângere de cărți, derulată în timpul târgului, în beneficiul bibliotecilor publice din țară.
Secțiunile separate în târg, care merită vizitate, sunt Carte și multimedia, Bursa Educația și Salonul de Carte pentru Copii „Ion Creangă“. Iar cele trei expoziții de vizionat sunt În lumea lui Caragiale, Salonul Național de Inventică și Creație Științifică Pentru Tineret și Pagini din istoria radioului.
Ce e nou
Cu toate acestea, nu pierzi nimic dacă te plimbi dintr-un capăt într-altul al Pavilionului Central al Romexpo, ba dimpotrivă, încurajez acțiunea – auzi, din când în când, lucruri deștepte pe la lansări, te întâlnești cu profesioniști din industria cărții din toată țara, îi observi pe scriitori între scriitori, mai tragi cu ochiul în plasele altora și, bineînțeles, îți cumperi ultimele apariții (numeroase și, unele, foarte bune), la timp pentru vacanțele de iarnă.
Pentru că vremea a fost însorită miercuri și joi, 22, respectiv 23 noiembrie, numărul de vizitatori a fost ceva mai mare decât de obicei, când oamenii nu prea se înghesuiau în primele zile de târg – e drept, unii au și un argument solid să vină spre weekend: unele cărți sunt aduse din tipar chiar pe ultima sută de metri. Și am văzut mulți copii și tineri, în grupuri organizate sau individual, ceea ce nu poate fi decât un semn bun.
Să sperăm, pentru binele nostru, al tuturor, că în ultimele trei zile de târg va fi sufocant de multă lume.
Aș încheia acest material de la jumătatea târgului de toamnă cu câteva cărți noi care mi-au atras atenția și pe care cred că ar trebui să le avem cu toții în bibliotecă, indiferent dacă mergem sau nu la Gaudeamus. Atrag atenția că este totuși o listă incompletă – nu am reușit să citesc/ răsfoiesc/ văd tot ce a apărut – și, ca orice listă, subiectivă.
Așadar, la capitolul proză românească, aș merge pe combinația Intervenția, de Dinu Guțu (Polirom), Greva păcătoșilor sau apocrifa unui evreu, de Florin Chirculescu (Nemira), Așa să crească iarba pe noi, de Augustin Cupșa (Humanitas), Moartea unei veverițe, de Dumitru Crudu (Univers), Numele altora. Povestiri (în principiu) scurte, de Cosmin Leucuța (Casa de pariuri literare), Moartea lui Igor Alexandrovici, de Pavel Păduraru (Paralela 45). În ceea ce privește poezia autohtonă, zic că sunt de neratat Bani. Muncă. Timp liber, de Elena Vlădăreanu (Nemira), Maeștrii unei arte muribunde, de Claudiu Komartin (Cartier – plus măcar antologia cu selecțiile din poezia lui Petre Stoica, Singurătatea noblețele ei, ed. Marius Chivu, aceeași editură), Noaptea Sfântului Alcoolomeu, Octavian Perpelea (Casa de pariuri literare), antologia românească De ce pisicile n-au coadă. Antologie de limericks (Art) și cuticular, de Mihók Tamás (Casa de editură Max Blecher).
S-a publicat multă ficțiune străină bună, dintre care amintesc, în fuga tastaturii, Acuzația, de Bandi (Polirom), Fiica ascunsă, de Elena Ferrante (Pandora M), Casa Golden, de Salman Rushdie (Polirom), Altă țară, de James Baldwin (Paralela 45), Pui de cotoroanță, de Margaret Atwood (Humanitas Fiction), Crăciunul în cele mai frumoase povestiri (Nemira), Tânărul neînfricat de la trapezul zburător și alte povestiri, de William Saroyan (Litera), Cele trei fiice ale Evei, de Elif Shafak (Polirom), Fellside, de M.R. Carey (Nemira), Când muritorii dorm, Kurt Vonnegut (Art), Zile de Crăciun, de Jeanette Winterson (Humanitas Fiction).
Dacă preferați non-ficțiune, atunci aș spune că Elementar, dragul meu Rache. Detalii mateine sub lupă, de Cosmin Ciotloș (Humanitas), Istoria lacunelor. Despre manuscrise pierdute, de Bogdan Suceavă (Polirom), O propunere de corpo-etică feministă, de Ovidiu Anemțoiacei (Tracus Arte), Dominația masculină, de Pierre Bourdieu (Art), Acasă, pe drum, de Elena Stancu și Cosmin Bumbuț (Humanitas), Fotbal plus ai mei și ai noștri, de Radu Cosașu (Polirom), Roland Barthes, mitologii românești, de Alexandru Matei (Art), O stranie fascinație, de David Bowie (Publica), Romanovii (1613-1918), de Simon Sebag Montefiore (Trei), Arme matematice de distrugere, de Cathy O’Neil (Nemira) și Scurtă istorie. Panoramă alternativă a literaturii române, de Mihai Zamfir (Polirom) sunt musai.
Iar dacă vă plac cărțile pentru copii – sau vreți să le faceți cadou –, mi s-au părut promițătoare următoarele titluri: Fetița care a salvat Crăciunul, de Matt Haig (Nemi), Regele Piticuț, de Radu Vancu, cu ilustrații de Irina Dobrescu (Cartier), Așa-zisa răpire a Prințului Oleomargarină, de Mark Twain (Pandora M), Jungla lui Toco, de Lavinia Braniște, cu ilustrații de Anca Smărăndache (Cartier), Crăciunul, de Mihail Aldașin (Frontiera), Catrina și Marele Domn-Somn, de Alina Purcaru, cu ilustrații de Mihaela Paraschivu (Cartier), Ursulețul Alb ca Neaua, de Tony Mitton și Alison Brown (PanDA), Când vine Crăciunul, de Antonie Schneider, cu ilustrații de Maja Dusíková (Cartea Copiilor), O dorință de Crăciun, de Lori Evert (Curtea Veche), Un Crăciun elefantastic. Expediție la Polul Nord, de Joëlle Tourlonias și Michael Engler (Univers Enciclopedic Junior).
1 Trackback