V-ați întrebat vreodată cum ar putea arăta România peste o sută de ani? Ce vom mânca, unde vom locui, cum vom iubi, cum vom învăța sau cum ne vom petrece timpul liber? Ei bine, peste 2.200 de români au făcut un exercițiu de imaginație și au răspuns mai multor întrebări legate de viitorul țării noastre în cadrul unui studiu de percepție realizat de D&D Research pentru BRD – Groupe Société Générale. Călătorim așadar prin proiecțiile aflate în mințile românilor privind anul 2118.
Datele au fost culese în lunile octombrie și noiembrie ale acestui an, în anul Centenarului Marii Uniri și chiar în pragul sărbătoririi Centenarului la 1 Decembrie. Trebuie spus că, în ciuda pesimismului care pare să ne caracterizeze pe noi, românii, în acest moment, cu privire la vreun viitor mai bun al acestei țări, se pare că pe termen lung suntem mai încrezători și mai optimiști ca niciodată. „Oamenii văd viitorul României peste o sută de ani foarte luminos și foarte puternic. Ei se așteaptă ca peste o sută de ani România să își fi rezolvat aproape toate provocările din prezent, prin soluțiile creative ale oamenilor ei“, spune sociologul Dan Petre, coordonatorul studiului.
Altfel spus, peste 73% dintre români consideră că oamenii reprezintă motorul central al dezvoltării și al evoluției țării noastre în următorul veac, în timp ce doar 21% sunt de părere că banii contribuie la crearea progresului. „Pentru români, viitorul pe termen lung este în mult mai mare procent legat oameni decât de bani sau des tehnologie. Și asta pentru că, pe de o parte, ultimele două resurse amintite nu sunt atât de abundente aici în acest moment, iar pe de altă parte pentru că ei au o mare încredere în potențialul acesta creativ de rezolvare de probleme. Românii nu au speranțe mari pe termen scurt, dar pe termen lung sunt chiar foarte optimiști și cumva ei cred că viitorul se află într-o mai mare măsură în responsabilitatea lor sau a antreprenorilor și nu neapărat în responsabilitatea statului sau a unor entități foarte mari“, a adăugat Dan Petre.
De fapt, rezultatele studiului au arătat că viitorul României reprezintă mai exact o extensie sau o îmbunătățire a prezentului și a trecutului, care se va realiza prin intermediul oamenilor vizionari și prin soluțiile lor creative, care au la bază în special tehnologiile noi.
Condusul mașinii și mersul pe jos, pe cale de dispariție
„Foarte mulți dintre români, în principal tineri, consideră că această revoluție industrială în mijlocul căreia ne aflăm în acest moment ne va ajuta foarte mult pe noi, românii, și România ca țară. Dacă am pierdut startul și am rămas în urma multor țări puternic dezvoltate în ultimii 50 de ani, vom putea recupera acest decalaj în noua industrie. Românii nu mai au speranțe că pe termen scurt o să avem autostrăzi sau că vom avea spitale la același nivel precum în țări dezvoltate din Uniunea Europeană, dar vom rezolva toate problemele legate, de exemplu, de transport sau de sănătate prin niște soluții foarte puternic tehnologizate“, povestește Dan Petre.
Și care credeți că ar putea fi acestea? Ei bine, dacă 46,8% dintre respondenți ar prefera dronele personale în locul mijloacelor de transport în comun, 43,2% susțin că mijloacele de transport individual vor dispărea, urmând ca peste o sută de ani să existe doar transportul public printr-o rețea de tuburi supersonice. O altă soluție de reducere a traficului din orașele românești o reprezintă teleportarea (42,6%), dar și dezvoltarea continuă în ceea ce privește comunicarea la distanță, urmând astfel ca deplasarea să aibă loc doar în cazuri cu adevărat necesare.
Și dacă tot vorbim despre trafic, se pare că românii din anul 2118 vor ridica o sprânceană atunci când vor auzi că predecesorii lor își conduceau singuri mașinile personale, și asta pentru că în România viitorului sistemul de trafic va fi unul controlat în totalitate automat. Acestea fiind spuse, nu este de mirare nici că pe locul întâi în topul „activităților umane pe cale de dispariție“ se află condusul mașinii, cu 12,7%, și nici că pe locul al doilea se află „mersul pe jos“, cu aproape 8 procente.
Și în ceea ce privește sănătatea, românii par să fie dispuși să accepte și să adopte tehnologia cu mare ușurință, într-un timp foarte scurt. Astfel, 61,6% dintre români consideră că toate bolile umane vor fi eradicate prin intermediul unor vaccinuri cu micro-roboți, 68,4% cred că va fi posibilă planificarea trăsăturilor copiilor prin condiționare genetică, iar 71,5% spun că oamenii își vor putea îmbunătăți performanțele corporale în funcție de nevoie folosindu-se de implanturile artificiale.
De comunicat, am mai comunica
În ciuda procesului alert de tehnologizare, care de altfel se observă și în viețile noastre din prezent, chiar și peste o sută de ani comunicarea va rămâne un subiect de interes pentru români. Astfel, peste 73% dintre aceștia susțin că oamenii se vor mulțumi și cu discuții purtate cu roboți sau prin intermediul hologramelor în lipsa unor interlocutori umani în carne și oase. Potrivit rezultatelor studiului, comunicarea la distanță nu se va mai face însă prin intermediul telefonului mobil, peste 50% dintre respondenți considerând că în următorii 10 ani acesta va dispărea, peste 56% dintre ei considerând că el va fi integrat în corpul uman prin implantarea de chip-uri sau device-uri în miniatură. Tot pe cale de dispariție în zona gadgeturilor ar fi calculatorul personal, dar și televizorul.
Și pentru că tot vorbeam despre comunicare, se pare că peste o sută de ani compatibilitatea cu partenerul de viață și durata unei relații vor fi calculate prin algoritmi, scoruri sociale și aplicații de dating personalizate. Cel puțin așa cred 65,9% dintre respondenții la studiul de percepție. Totodată, 49,3% dintre ei consideră că amintirile neplăcute și incidentele nefericite urmează să poată fi șterse din memoria partenerilor de viață, cu simplul scop de a oferi cuplurilor posibilitatea de a avea parte împreună de o viață cât mai bună.
Micii și grătarul supraviețuiesc schimbărilor din următoarea sută de ani
Alimentația va rămâne în continuare parte indispensabilă bunei dispoziții a românilor. Chiar dacă 53% dintre aceștia consideră că doar excentricii bogați vor găti în viitor în propriile bucătării, restul urmând să comande mâncare sau să o tipărească la imprimante 3D bioalimentare, potrivit rezultatelor studiului reiese și faptul că mersul la terasă, pregătirea micilor și ieșirile în aer liber la grătar nu vor avea ocazia să dispară în următorii o sută de ani.
Cu toate astea, peste 50% dintre respondenți consideră că, din cauza schimbărilor climaterice, mediul exterior nu va mai fi unul „prietenos“ și că astfel dorința, ca și posibilitățile, de a petrece timp în afara casei se va reduce considerabil. Distracția se va muta astfel în locuințele personale, care vor fi construite în clădiri subacvatice sau aeriene, care se vor putea deplasa în funcție de planurile și nevoile orașului sau ale locatarilor. Astfel, concertele, filmele și evenimentele sportive vor putea fi experimentate prin intermediul dispozitivelor de realitate virtuală, verdeața va deveni un lux, iar lectura clasică va dispărea treptat, cărțile urmând să fie implantate direct în creier.
„Locuința va deveni un soi de extensie a spațiului virtual. Vom avea tot ce avem nevoie în ea, acces la rețele de socializare, la comunicarea cu alții prin mijloacele mediate puternic tehnologic și atunci motivația de a ieși în afara locuinței va fi mai redusă. Asta pe de o parte, pe de altă parte se așteaptă ca viitorul să aibă efecte negative asupra climei și mediul exterior să fie mult mai puțin accesibil decât este în acest moment și atunci combinația aceasta conduce la tendința de a petrece mai mult timp în interior“, explică Dan Petre.
În același timp, românii vor rămâne preocupați de protejarea mediului. „Românii consideră că natura este unul dintre atuurile foarte importante ale României și că într-adevăr peste o sută de ani planeta va fi mult mai afectată decât este în acest moment de schimbările climatice, dar că țara noastră va fi cumva mai protejată din acest punct de vedere. Ei au încredere că în România vor mai exista în continuare locuri frumoase de care vor putea beneficia mai mult decât alții“, spune sociologul. Ce înseamnă acest mai mult decât alții – acest lucru nu ne mai este spus de sondaj.
Cultura, ultima vestă de salvare
În ceea ce privește viitorul educației, 65,6% dintre români consideră că, peste o sută de ani, copiii vor ști încă din clasa a doua ce profesie vor avea și își vor alege jobul și cariera încă de la 10 ani, majoritatea respondenților preconizând o condiționare genetică a profesiei. Totodată, 60% dintre aceștia cred că școala se va face de acasă prin intermediul cursurilor virtuale și al hologramelor, sistemul de home schooling devenind la ordinea zilei, iar 58,8% prevăd că accentul în școală va fi pus în primul rând pe competențele de conviețuire socială. „Când vine vorba despre școală, românii nu au așteptări mari pe termen scurt, dar au așteptări foarte mari pe termen lung. Foarte mulți dintre ei se așteaptă ca educația să se facă mai degrabă acasă decât în școli publice și acumularea cunoștințelor de bază sau a celor tehnice să aibă loc mai degrabă acasă. Locurile publice sunt văzute ca locuri pentru socializare, pentru funcția aceasta de comunicare, de interacțiune cu ceilalți, de care vom avea nevoie și care va fi prezentă în continuare și în viitor“, a subliniat coordonatorul studiului.
În ceea ce privește cultura, aceasta va rămâne o parte importantă din viețile oamenilor chiar și peste un secol. Astfel, peste 60% dintre respondenți cred că arta nu va muri, ci că se va reinventa și că va fi transpusă integral în realitate virtuală. Aceasta va putea fi experimentată cu toate simțurile, prin sisteme 5D și VR, din sufrageriile proprii. „Cultura este în opinia românilor una dintre zonele de refugiu ale umanității din noi în fața tăvălugului tehnologiei. Tehnologia fără îndoială ne va domina toate aspectele vieții, dar cultura va fi una dintre zonele în care încă ne vom regăsi pe noi înșine și vom putea să fim oameni în continuare“, susține sociologul Dan Petre.
Potrivit sociologului Dan Petre, studiul și-a propus să investigheze dintr-o perspectivă neconvențională care sunt percepțiile oamenilor asupra modului în care va arăta România la următorul centenar și să descopere tendințe în gândirea lor în ceea ce privește progresul. Astfel, au participat la acest demers persoane care trăiesc în mediul urban, datele fiind colectate în două etape și analizate pe regiuni socio-istorice ale României. Vorbim astfel despre o explorare calitativă care a presupus discuții de tip focus grup cu experți, elevi și studenți activi în robotică și specialiști în domeniul științelor socio-umane sau tehnologiei, continuând cu o măsurare structurată cantitativă pe un eșantion urban, de 2.289 de persoane, cu vârste între 18 și 55 de ani, în orașe cu peste 100.000 de locuitori. Din echipa de validare si interpretare a acestui studiu au făcut parte alături de Dan Petre – conf. univ. dr. în cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA) comunicare publicitară și partener D&D Research, Răzvan Rughiniş – cofondator Innovation Labs și profesor la Universitatea Politehnică din București, Constantin Vică – lector universitar la Facultatea de Filosofie din cadrul Universității din București și Cercetător la Centrul de Cercetare în Etică aplicată în cadrul Universității din București, Georgiana Ilie – senior editor la „Decât o Revistă“ și redactor-șef la „Școala9“ – și Matei Psatta – cofondator TPS Engage.