În acest an, Zilele Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu“ stau sub semnul celor 180 de ani de evoluție neîntreruptă a acestei instituții de cultură. Trăgându-și seva din vechile biblioteci ale Academiei Vasiliene de la 1640, ale mănăstirilor Sf. Sava și Barnovschi și ale Academiei Domnești, biblioteca se reorganizează pe principii moderne odată cu fondarea Academiei Mihăilene. De-a lungul timpului, biblioteca, asemenea Academiei, a trecut prin reorganizări succesive, colecțiile îmbogățindu-se prin donațiile personalităților culturale ale vremii.
Înființarea Academiei Mihăilene în 1835 și înzestrarea bibliotecii, la 8 noiembrie 1839, cu „600 de tomuri alese“ se leagă de numele domnitorului Mihail Sturdza. Educat în spiritul Luminilor franceze, viitorul domn regulamentar vorbea curent limbile greacă și franceză, cunoștea latina, rusa, italiana și engleza și avea vaste cunoștințe în domeniul istoriei, filosofiei, jurisprudenței și matematicii. În semn de omagiu, Biblioteca sărbătorește gândul domnitorului de a înființa biblioteca printr-o serie de evenimente pe care le organizează anual.
Anul acesta la loc de cinste printre ele s-a aflat conferința intitulată „Cititorul contemporan și ceremonia lecturii“, care a fost susținută de filosoful și scriitorul Valeriu Gherghel, vineri, 8 noiembrie 2019, de la ora 12, în Aula BCU.
După prelegere a urmat lansarea numărului omagial al revistei „Biblos“ (care la rândul său sărbătorește 25 de ani de la apariția primului număr).
Sâmbătă, 9 noiembrie 2019, cu începere de la ora 11.30, va avea loc premierea celor mai activi cititori din acest an. De asemenea, vor fi răsplătiți cu premii participanții la concursul de fotografie „Eu și Biblioteca“. La intrarea în Bibliotecă vor fi expuse fotografiile câștigătoare la concursul „Biblioteca într-o imagine“.
Duminică, 10 noiembrie 2019, în intervalul orar 10.00-16.00, BCU vă așteaptă la Ziua Porților Deschise, pentru vizite ghidate ce cuprind inclusiv depozitele de carte ale BCU Iași. Tururile ghidate se vor organiza din 30 în 30 de minute. Dacă doriți să rezervați un anumit interval orar, sunteți invitați să accesați calendarul pus la dispoziție pe site-ul bibliotecii, la rubrica Vizite în bibliotecă.
Pentru această zi, Biblioteca va pregăti și câteva surprize. Seara, de la ora 18, în Aula BCU Iași, puteți viziona proiecția filmului documentar Jurnaliști în linia întâi (1916-1918), realizat de Alina Țiței Ioncioaia.
În perioada 8-10 noiembrie 2019, toate persoanele care dețin permis BCU beneficiază de gratuitate la călătoriile cu mijloace de transport public pe traseele către și dinspre Copou. Călătorii vor prezenta controlorilor permisul de utilizator BCU.
În luna noiembrie, vizitatorii Palatului Fundației vor putea admira două expoziții de excepție. „Arhivele memoriei: Biblioteca Academiei Mihăilene“, în perioada 7-27 noiembrie 2019, în spațiul expozițional de la etajul I, sediul central, organizată de Departamentul de Colecții Speciale, vă propune o selecție de cărți din inestimabilul tezaur al Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu“. Ex-librisul ștampilă al Bibliotecii Academiei Mihăilene de pe paginile volumelor atestă drumul lung și sinuos parcurs de bibliotecă și de colecțiile ei, precum și faptul că biblioteca asigură perenitatea valorilor.
Cea de-a doua expoziție se intitulează „Literatura de popularizare a științei în România: din perioada interbelică până în zilele noastre“ și este organizată de Departamentul Indexare, în Cupola BCU. Aceasta prezintă o selecție de monografii cu tentă de popularizare, autohtone sau traduse, apărute în ultimul secol. Volumele din expoziție se axează pe trei perioade: interbelică, comunistă și după Revoluție, pentru a pune în lumină evoluția literaturii de popularizare din România.
Prietenii Bibliotecii care au făcut posibilă organizarea activităților incluse în calendarul Zilelor Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu“ sunt Polirom, Banca Transilvania, British Council, Asociația ACVO, Printco, Humanitas, Junimea, Compania de Transport Public Iași.
Intrarea la toate evenimentele este liberă.
Cu fonduri de carte care au făcut parte din fostele biblioteci ale Academiilor domnești (cea mai veche, de pe la 1640, ființând la Mănăstirea Trei Ierarhi), actuala Bibliotecă Centrală Universitară „Mihai Eminescu“ din Iași se bucură de continuitate și stabilitate începând cu anul 1835, ca Bibliotecă a Academiei Mihăilene, schimbându-și în timp doar denumirea: Biblioteca Universității, Biblioteca „Ulpia“, Biblioteca Centrală.
În cursul unei neîntrerupte evoluții de peste un secol și jumătate, Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu“ a fost nevoită să-și închidă în mai multe rânduri porțile, fie din pricina lipsei de spațiu (în 1859), fie a cutremurului din 1940 sau a războiului (în 1944), a avut fondurile de publicații risipite sau reduse de calamități (în cele două războaie mondiale, în timpul crizei economice din 1929-1932, în incendiul din martie 1932). În 1860, prin înființarea la Iași a primei universități din țară, din bibliotecă a Academiei Mihăilene devine Bibliotecă Universitară, apoi Centrală și Publică în 1864, din nou Universitară în 1916.
A funcționat între 1835-1860 în clădirea Academiei Mihăilene (astăzi distrusă), în Universitatea veche (actuala Universitate de Medicină și Farmacie, până în 1897), în Universitatea nouă (actualmente sală de studiu a Bibliotecii Universității Tehnice „Gh. Asachi“), pentru ca după al Doilea Război Mondial să se mute în clădirea Bibliotecii Fundațiunii „Regele Ferdinand I“, ale cărei fonduri le înglobează.
Aceasta din urmă a fost construită între anii 1930-1934 de inginerul Emil Prager, după planurile arhitectului Constantin Jotzu. Interiorul acestui edificiu este lucrat în marmură de Carrara și mozaic venețian, iar exteriorul este împodobit cu impresionante coloane în stil ionic, pilaștri neodorici, mici frontoane triunghiulare și medalioane cu personalități marcante ale culturii naționale.
Inestimabilele manuscrise, incunabule, cărți vechi și rare, unele purtând semnături ilustre (B.P. Hasdeu, M. Eminescu – care au fost și directori ai instituției, I. Creangă, Șt. Procopiu ș.a.), provin în principal din biblioteci mănăstirești și particulare (C. Hurmuzachi, B.P. Hasdeu, Mihail Sturdza, L. Steege, V. Adamachi, Titu Maiorescu, Paul de Gore, Iorgu Iordan etc.), care au intrat în patrimoniul BCU „Mihai Eminescu“, prin donații sau cumpărătură.