In “noul roman” Cortazar elimina distinctia dintre continut si forma. Morelli, personajul sau din Sotron, sintetizeaza perfect trasaturile noului roman: “Ca toate creatiile alese ale Occidentului, romanul se multumeste cu o ordine inchisa. Hotarit impotriva, de cautat tot aici deschiderea si pentru asta de taiat de la radacina orice plasmuire sistematica de caractere si situatii. Metoda: ironia, autoironia permanenta, incongruenta, imaginatia in slujba nimanui… De luat din literatura ceea ce este punte vie de la om la om, si pe care tratatul sau eseul o permite doar intre specialisti… o creatie narativa actionind ca liant de trari…”.
Limbajul are o functie primordiala in toate romanele lui Julio Cortazar. O carte optimista, “optimista ca si mine”, spune Cortazar: “Eu cred in om, cred ca omul va supravietui tuturor avatarurilor”. Vorbind despre povestirile lui Cortazar, Borges scrie in Eseurile sale: “Nimeni nu poate povesti subiectul unui text de Cortazar; fiecare text este alcatuit din anumite cuvinte puse intr-o anumita ordine. Daca incercam sa facem un rezumat, constatam ca s-a pierdut ceva foarte pretios”.
Micul Cortazar isi va gasi refugiul in lectura
In 1974 apare Cartea lui Manuel, un roman care povesteste aventura micului Manuel. Impreuna cu prietenii sai el vrea sa scrie o carte a generatiei viitoare, o carte in care sa fie adunate texte din ziarele, revistele si documentele oficiale ale epocii. Micii revolutionari isi pastreaza tot timpul simtul umorului, ceea ce face din aventura lor un joc eliberat de orice tabuuri. Cartea lui Manuel nu ocupa totusi decit o mica parte din romanul lui Cortazar. Cea mai mare parte a cartii e dedicata latino-americanilor exilati la Paris, care iau parte la o mini-revolutie. Autorul insusi a fost un exilat, condamnat adesea ca si-a “tradat” tara. Fiu al unui diplomat argentinian, Cortazar a trait doua vieti: una in Franta, cealalta in Argentina.
Cartea lui Manuel seamana foarte mult cu un jurnal intim. Dialogurile si intimplarile povestite nu sint deloc usor de urmarit, ceea ce este specific romanelor lui Cortazar. Exista un personaj omniprezent in Cartea lui Manuel, un personaj fara nume, un dublu, o voce pe care nu o putem recunoaste, dar care controleaza intregul roman. O carte bine realizata, diferita de celelalte romane “obisnuite”. Cortazar a avut o copilarie trista care, in mare parte, se regaseste si in Cartea lui Manuel. Abandonat de propriul tata si crescut de doua femei – mama si bunica –, micul Cortazar isi va gasi refugiul in lectura. In partea introductiva a romanului, autorul marturiseste ca “cei care ridica in slavi literatura de fictiune ii vor deplinge relatia dubioasa si deliberata cu istoria zilelor noastre”. Aceasta este si ideea care sta la baza cartii.
Traducere din limba spaniola si note
de Lavinia Similaru, colectia “Biblioteca Polirom. Proza XX”,
Editura Polirom, 2009, 34.95 lei