Festivalul va aduce in acest an spectacole-eveniment, precum Oedipe de George Enescu, o coproductie a Orchestrei Operei Nationale din Bucuresti cu Orchestre du Theatre du Capitole din Toulouse, Baletul din Monte Carlo cu La Belle, orchestre si artisti de renume mondial, precum Orchestra Filarmonica Radio France sau Orchestra de Camera din Viena. Evenimentul este impartit in opt sectiuni, „Opera si balet“, „Muzica romaneasca a secolului XX“, „Concertele de la miezul noptii“, „Enescu si contemporanii sai“, „Marile orchestre“, „Muzica de camera“, „Teme clasice in aranjamente moderne“, la care se adauga nocturnele reunite sub titulatura de „Concertele de la miezul noptii“.
„Piata Festivalului“, organizata in perioada 11-20 septembrie, se va vedea in direct pe TVR Cultural, intre orele 20.00 si 21.30, datele de 17 si 18 septembrie fiind dedicate in intregime „Zilelor TVR Cultural“, un program ce va rezerva multe surprize telespectatorilor, dar si trecatorilor curiosi. De altfel, Televiziunea Romana va aloca si anul acesta spatii largi de emisie manifestarilor. Astfel, pe TVR 1 si TVR Cultural vor fi difuzate, in direct sau inregistrat, un numar de aproximativ 60 de concerte. Totodata, canalul international Mezzo va difuza, in direct sau inregistrat, concerte si va transmite Gala Laureatilor, de pe 6 septembrie.
Uniunea Compozitorilor si Muzicologilor din Romania a propus pentru acest an sectiunea „Muzica romaneasca a secolului XX“. Astfel, urmeaza a fi interpretate opere de Aurel Stroe, Anatol Vieru, Mihail Jora, Liana Alexandra, Violeta Dinescu si Diana Rotaru.
„Marile orchestre“ va reuni concerte sustinute The Royal Concertgebouw Orchestra, din Amsterdam, Symphonieorchester des Bayerischen Rundfunks si Orchestre du Theatre du Capitole. Sint asteptate, de asemenea, recitalurile lui Joshua Bell, Martha Argerich, Vladimir Ashkenazy, Elisabeth Leonskaja.
Printre muzicienii romani prezenti in festival se numara dirijorul Tiberiu Soare si violonistii Remus Azoitei si Alexandru Tomescu.
Competitie strinsa
Concursul International „George Enescu“, care se va desfasura intre 30 august si 5 septembrie, a stirnit mult interes la aceasta editie. Si-au anuntat participarea 77 de concurenti la concursul de vioara, 84 la pian, la sectiunea compozitie fiind inregistrate 180 de lucrari, dintre care 107 camerale si 73 simfonice. Participantii provin din 40 de tari printre care Canada, Cehia, China, Cipru, Franta, Germania, Iran, Italia, Japonia, Marea Britanie, Olanda, Portugalia, Romania, Rusia, Spania si S.U.A.
Premiile ajung pina la 15.000 de euro pentru sectiunile de interpretare, la pian si vioara, precum si cele de la sectiunea compozitie. Premiul pentru lucrari simfonice valoreaza 10.000 de euro, iar cel pentru lucrari camerale 7.000 de euro.
Doua recomandari
O noua sectiune in cadrul festivalului, „Teme clasice in prelucrari moderne“ (prelucrari de jazz ale unor piese clasice), merita o atentie deosebita din partea criticilor si a publicului. Uri Caine, Swingle Singers, Trio Novikov-Unt-Melvin sau Florin Raducanu sint citeva nume ce vor urca pe scena Operei si a Salii mici a Palatului, in perioada 20-25 septembrie.
Ineditul acestei sectiuni este adus insa de doua prezente al caror renume va umple cu siguranta pina la refuz sala de concert. Este pentru prima data cind melomanii vor avea ocazia sa-l vada pe celebrul violoncelist Yo-Yo-Ma intr-o alta postura decit cea de solist de muzica clasica si tot pentru prima data vom putea savura sonoritatile muzicii lui Bach prin intermediul creativ al pianistului Jacques Loussier. Nu pierdeti aceste doua concerte! Abordarea propusa de cei doi muzicieni va va uimi cu siguranta si va va schimba neindoit perceptia asupra muzicii lumii. Va invit in rindurile de mai jos sa-i cunoasteti pe Yo-Yo-Ma si Jacques Loussier prin intermediul proiectelor pe care le propun la Bucuresti.
Exista doua lucruri pe care prietenii apropiati le sustin despre Yo-Yo-Ma. Primul ar fi acela ca este cu siguranta cel mai bun cellist al lumii. Al doilea ca este atit de relaxat si prietenos cu oricine (de fapt „yo“ in chineza inseamna prietenie), ca ar fi putut fi cel mai reusit barman, daca soarta nu i-ar fi rezervat o alta cale de urmat in viata. Cu 12 ani in urma, Yo-Yo-Ma s-a orientat catre o noua directie in muzica. O optiune care a atras la inceput mult amuzament, scepticism si ironie din partea colegilor.
Ma ar fi putut sa-si continue linistit cariera de solist bucurind milioane de fani din lumea intreaga sau sa se amuze interpretind coloana sonora in multe filme, cum o si facuse pina atunci (de amintit Tigru si Dragon si 7 ani in Tibet). Insa a decis sa schimbe perceptia lumii asupra muzicii. Astfel a luat fiinta „Silk Road Project“, un concept ce reuneste aproape 60 de artisti de exceptie, nu doar instrumentisti, ci si compozitori, cintareti, povestitori si artisti vizuali, cu totii „culesi“ din diverse colturi ale Globului, in special din zonele in care a existat ruta Drumului Matasii (din China pina in India, Estul Mijlociu si zona Mediteraneana).
Aceasta nevoie de schimbare a simtit-o dupa zeci de ani de interpretare a muzicii clasice. „Silk Road Project“ era acel pas in necunoscut, acea linie invizibila pe care si-a dorit mereu sa o depaseasca. Intr-adevar, muzicienii de jazz, pop, rock si muzica clasica s-au mai reunit in acest tip de variante crossover, dar nimeni pina acum nu s-a gindit sa puna pe picioare un „ansamblu fara frontiere“, un veritabil laborator de creatie, care cere in permanenta membrilor sai sa invete unii de la altii.
„Nu ne consideram experti in toate“, spunea Yo-Yo-Ma. „Insa fiecare dintre noi este expert in propria sa cultura. Cu totii avem in singe muzica stramosilor nostri si asta este ceea ce incercam sa aratam lumii intregi. Mi-a luat 49 de ani ca sa realizez ca adevarata mea pasiune in viata NU este muzica! Este si intotdeauna a fost OMUL. Aceasta constientizare m-a eliberat si cu siguranta m-a facut sa devin un muzician mai bun, mai intelept.“
Instrumente neconventionale si „povesti“ din intreaga istorie muzicala a lumii, asta inseamna „Silk Project“ si promite sa ne fascineze la Bucuresti pe 20 septembrie la Opera Romana.
Muzicianul imposibil de clasificat
Cind spui Jacques Loussier, te gindesti automat la Bach. Pianistul in virsta de 74 de ani a uimit lumea inca din tinerete prin curajul de a improviza pe complicatul contrapunct Bachian. „Muzicianul imposibil de clasificat.“ Aceasta este titulatura sub care celebrul artist isi urmeaza si astazi drumul muzical; si asta datorita varietatii si a cailor neasteptate prin care si-a construit propria cariera.
Pasionat de muzica baroca, dar si de jazz in aceeasi masura, Loussier a gasit o cale de a le interpreta pe amindoua deodata. Numai un talent inovator ar fi putut pune un mare semn de egalitate intre cele doua genuri, combinind muzica clasicilor cu influentele de jazz. Daca la inceputuri Bach a fost o tinta perfecta pentru improvizatie, pe parcurs contrapunctul si linia melodica inconfundabila a genialului compozitor s-au transformat pentru Loussier dintr-o gluma improvizatorica intr-o autentica revelatie.
Viata sa a fost in permanenta un maraton de cautari, nelinisti si introspectii. La 16 ani a parasit Parisul pentru a calatori in intreaga lume. Incerca astfel sa inteleaga istoria muzicala a civilizatiilor asiatice, arabe si latine. Cauta un liant intre diversele culturi si muzica acestora, dorea un raspuns la sensul vietii sale muzicale.
Influentele muzicii din Estul Mijlociu si America Latina si-au pus astfel amprenta decisiva pe stilul sau componistic si interpretativ. A compus peste 100 de lucrari cu muzica pentru teatru si film, iar la 45 de ani a decis brusc sa „iasa la pensie“, declarind ca trebuie sa se dedice trup si suflet unei intense cercetari muzicale. A trecut astfel printr-o etapa de profund misticism, perioada din care dateaza si lucrarea sa de exceptie, Missa Loumieres.
Excentricul Loussier nu a incetat niciodata sa-si uimeasca publicul prin interpretarile sale originale, stirnind ropote de aplauze si admiratia tuturor la fiecare aparitie. Pentru Loussier, aparitia intr-un concert inseamna Bach/Loussier, Debussy/Loussier, Ravel/Loussier. Compune in permanenta. Acum ii deslusesti pe Bach sau Debussy, ca in momentul imediat urmator sa il redescoperi pe Loussier. Imbinarea epocilor este geniala! Abordarea sa rafinata o veti asculta la Bucuresti pe 25 septembrie, cind vom face cunostinta cu Bach meets Loussier.
Istorie
Festivalul si Concursul International „George Enescu“ a fost infiintat in 1958 pentru a omagia creatia compozitorului roman. Evenimentul este organizat de Ministerul Culturii din Romania, cu sprijinul Societatii Romane de Radiodifuziune, al Societatii Romane de Televiziune si al Institutului Cultural Roman. Director al festivalului este directorul Operei Nationale din Viena, Ioan Holender.
Cu casa inchisa
Concertele sustinute de ansamblurile „Academy of Saint Martin in the Fields“ si „Il Giardino Armonico“, precum si recitalul pianistei Elisabetha Leonskaja sint cele mai curtate evenimente propuse de Festivalul International „George Enescu“, toate locurile pentru aceste spectacole fiind ocupate.