Pentru adulti (in principal mamici care au stat in spate agitindu-si aratatorul), atelierele din cadrul primei editii a Festivalului International de Film pentru Copii KINOdiseea (organizat intre 22 si 27 septembrie de Asociatia Culturala SCRIPT si Metropolis Film) au fost un show in sine. Gratis si pentru cei mari, si pentru cei mici. (Doar intrarea la filme s-a taxat.) Basca, la final copiii au primit si cadouri – DVD-uri cu filme si reviste, plus diplome semnate de Daniel Mitulescu, directorul festivalului. Poti sa ii tii atenti momindu-i cu cadouri? Depinde. M-a distrat sa-l vad pe criticul de film Mihai Fulger facind pe durul („Copii! Stati linistiti!”), dar e evident ca, daca nu vorbesti tare, nu spui lucruri inteligibile si nu gasesti modalitatea de a-i pune pe copii la treaba, ii pierzi cit ai zice Ice Age (care e filmul lor preferat de la catralioane de kilometri distanta).
„Cadrele sint lipite cu un lipici care nu se vede”
In Clubul Taranului Roman din incinta Muzeului Taranului Roman (la MTR s-au tinut atelierele si proiectiile, precum si la Cinema Gloria) s-au scos mesele, iar bancile au fost puse in semicerc. Pe scena sint reflectoare, un scaun de regizor, o masa. Peretii sint plini de fotografii cu Catinca Untaru, primul copil roman care a jucat intr-un film american de prestigiu (The Fall, de Tarsem Singh, produs de David Fincher si Spike Jonze). Catinca e acum o domnisoara care da interviuri si are o coafura sic. Joaca Macao intre filmele pe care le vede in calitate de jurat. Face parte din juriu, alaturi de micii regizori Marc Solomon (baiatul Adei si al lui Alexandru Solomon) si Luca Istodor (baiatul Iaromirei Popovici si al lui Eugen Istodor), precum si de micii actori Marian Bratu si Timotei Duma.
Cei care au sustinut atelierele au venit cu metodele proprii, adaptate domeniului. Daca la actorie si la regie a fost mai usor sa implici toti copiii, punindu-i sa (se) joace, la efecte speciale Alma Cazacu a preferat sa se foloseasca de un proiector si sa explice cum e cu morphing-ul, cu impuscaturile si exploziile, chiar si cu efectul „bullet time”. Intrebarile sint de toate felurile, dar te miri ca cel putin un sfert din copii deseneaza in Photoshop si stiu diferenta dintre 2D si 3D. Cind afla insa ca urmeaza sa vina o doamna sa-i picteze, se intorc din minut in minut sa vada daca n-a aparut. Ii intereseaza totusi cum „musca” rechinul in filme, cum „se spinzura” actorii si tot ce are legatura cu dinozaurii.
Cei care au fost la atelierul de regie film nu au invatat doar sa strige „Motor!”, dar au si putut comenta o secventa din Amadeus (!), de Milos Forman. „Cum sint imbracati actorii?” „Ca pe vremuri.” „Cine e personajul principal?” „Omu’ asta.” „Ce observam in spate?” „Decorurile.” „Cum sint decorurile?” „Foarte frumoase.” „Vedeti ca fragmentul e format din mai multe cadre lipite intre ele?” „Da, dar nu se vede lipiciul, pentru ca e ca imaginea. (…) (n.red. – despre peruca lui Tom Hulce) Omul asta are o caciula de blana in cap?”