Zombii pot fi vazuti la manifestatiile de genul „Ocupati Wall Street“, la paradele de Halloween, in carti, filme si seriale TV.
La patru decenii de cind capodopera Noaptea mortilor vii a lui George Romero punea bazele unui intreg gen, un tsunami de morti vii, de dimensiuni planetare, pare sa fi devenit tendinta „hot“ a momentului. Nu e un secret ca mortii vii sint personaje foarte populare de Halloween, insa in ultimii zece ani apetitul pentru zombi pare sa fi atins proportii fara precedent.
Noua senzatie din morminte
Cresterea acestei popularitati este fenomenala: nu numai ca zombii apar in filme, la TV sau in productiile realizate de fani si postate pe YouTube, dar a crescut si numarul de carti dedicate lor, iar pe Amazon se vind foarte bine ghidurile de supravietuire in cazul unei astfel de apocalipse. Iar pentru doritori se gasesc pina si pitici de gradina zombi!
O parte din aceasta popularitate poate fi pusa, in opinia revistei „Entertainment Weekly“ (o adevarata „biblie“ a divertismentului american), pe seama succesului fara precedent al serialului The Walking Dead. Adaptare a unei benzi desenate, el spune povestea postapocaliptica a unui grup de oameni care supravietuiesc unui atac planetar al mortilor vii. Lansat pe 31 octombrie 2010, The Walking Dead a avut un impact urias si neasteptat asupra topurilor productiilor de profil pentru televiziune. E urmarit de milioane de americani saptaminal, fara a-i pune la socoteala pe cei care il descarca de pe Internet.
„Cind ai o asemenea audienta si cind atitia oameni vorbesc despre serial, era imposibil ca zombii sa nu patrunda in cultura populara“, spune „Entertainment Weekly“.
Cu toate ca The Walking Dead nu a devenit un fenomen ca Urzeala tronurilor, a intretinut si amplificat pasiunea planetara pentru zombi.
Triumful mortilor
Daca in urma cu doua-trei decenii mortii vii erau „gustati“ doar de o anumita nisa a publicului, astazi ei sint mai cool decit pe vremea Thriller-ului lui Michael Jackson, fiind practic integrati in cultura populara.
In ceea ce priveste cinematografia, desi nu au avut impactul Avatarului, filmele cu zombi au fost mai prezente ca niciodata in ultimii ani: cinci productii din seria Resident Evil cu a sasea in pregatire, Legenda vie dupa romanul lui Richard Matheson, remake-ul de la Day of the Dead, cele doua filme sub titlul Dupa 28 de zile, parodiile Bun venit in Zombieland si Lupta cu zombi etc.
In aceasta vara, zombii au devenit material de blockbuster odata cu lansarea superproductiei Ziua Z: Apocalipsa, o adaptare a bestsellerului Razboiul Z de Max Brooks. Dar publicul a fost delectat si cu o poveste romantica dintre o fata si un mort viu in filmul Iubitul meu e zombi. Alaturi de acestea, alte citeva productii de serie B si C vor avea premiera in 2013.
La TV, succesul lui The Walking Dead este incontestabil, iar serialul britanic Platoul mortii a fost nominalizat la premiile BAFTA. In lumea jocurilor video exista numeroase titluri foarte populare care au generat profituri imense (Resident Evil este doar un exemplu). Foarte bine se vind comicsurile The Walking Dead (care a stat la baza serialului) si Marvel Zombies, o versiune alternativa a universului Marvel in care supereroii sint morti vii.
Cit despre literatura, in ultimii ani s-au vazut urcind in topurile vinzarilor de carte titluri precum Razboiul Z de Max Brooks, dar si Pride and Prejudice and Zombies, unde universul lui Jane Austen este combinat cu cel al filmelor lui Romero. Si tot Max Brooks (care este fiul celebrului Mel Brooks) este autorul unui parodic Zombie Survival Guide care s-a vindut ca piinea calda.
Zombii coboara in strada
Dincolo de prezenta lor in universurile fictionale, legiunile mortilor au coborit in strada. In ultimii ani, multe capitale occidentale au asistat cu stupoare la defilari ale unor personaje palide, pline de singe si cu ochi sticlosi, care au umplut bulevardele in manifestatii bizare. „Zombie Walk“, o actiune de tip flash-mob, a devenit o moda, tinerii deghizati pretindu-se la acest joc fie pentru distractie, fie pentru a protesta.
In acelasi timp, sucombind pe altarul noii nebunii, Centers for Disease Control and Prevention (CDC) a publicat pe Internet un pseudoghid sub forma de banda desenata despre ce trebuie sa faci in caz ca povestile lui George Romero devin peste noapte realitate. „Ideea a fost sa ne folosim de aceasta popularitate, de acest trend zombi, pentru a ne difuza mesajele“, s-a justificat purtatorul de cuvint al CDC. Si lucrurile nu se opresc aici. De exemplu, in Strathpine, Australia, sint foarte populare cursurile de „zombie survival fitness“, iar in februarie, parlamentul canadian a dezbatut (evident, in gluma) ideea „crearii unei strategii internationale care sa impiedice transformarea unei epidemii de zombi intr-o apocalipsa zombi“.
E clar ca pentru foarte multi invazia de zombi este un motiv de divertisment, dar nu putini sint aceia – comentatori media, sociologi etc. – care suspecteaza ca noua moda horror are intelesuri mult mai adinci.
Criza naste morti vii
„Fascinatia actuala pentru supereroi si monstri imi aduce aminte de anii ’30“, spune Lauric Guillaud, specialist francez in literatura fantastica. „Fiecare epoca este, evident, diferita. Anii ’30 au fost caracterizati de instabilitate politica si economica, ce a condus la nasterea totalitarismului. Zombiul de astazi personifica temerile noastre si avem nevoie de el pentru a le exorciza.“
La fel, dr. Marcus Leaning, seful Departamentului de media si film de la Universitatea Winchester, vede in actuala moda o expresie a dificultatilor economice in care traim: „Poate ca zombii vorbesc mai bine despre austeritate decit orice alt monstru“. Iar Nick Pearce, director al unui think-tank la Institutul de Cercetari pentru Politici Publice din Londra, crede ca mortii vii intruchipeaza ideea ca „nu mai exista viziunea unui viitor, a unui progres personal, esti prins intr-un prezent ce se repeta“.
Nu e de mirare, prin urmare, ca, pe linga masca anarhistului Guy Fawkes, zombiul a devenit o emblema pentru grupurile contestatare actuale, fiind adoptat de unele miscari anarhiste sau in lupta politica din SUA, asa cum o dovedeste si jocul video „Tea Party Zombie Must Die“, care poate fi jucat gratuit, online.
Scriitorul Max Brooks pare foarte constient de asta. „Nu poti sa impusti criza financiara in cap, dar poti face asta unui zombi“, a explicat el intr-un interviu acordat postului CNN. „Toate problemele cu care ne confruntam sint prea mari. Oricit incearca Al Gore, nu ne putem imagina incalzirea globala. Nu iti poti construi in minte o imagine a prabusirii institutiilor noastre financiare. Dar isi poti imagina foarte bine un zombi clatinindu-se la coltul strazii.“
Evolutia unui monstru: de la sclavul alb la proletar
Pentru a vedea ce ar putea sa insemne un zombi, trebuie mers la intelesul initial, la haitianul „vodun“ sau „voodoo“, cult ai carui preoti/vrajitori par a detine o reteta pentru transformarea unui om normal intr-un sclav fara minte.
Cuvintul „zombi“ a intrat in vocabularul anglo-saxon in 1929, odata cu publicarea cartii The Magic Island de W.B. Seabrook, o relatare senzationala despre religiile din Haiti. Citiva ani mai tirziu, in 1932, aceasta imagine avea sa fie fixata in mintea publicului de filmul lui Victor Halperin, White Zombie, in care Béla Lugosi interpreta un vrajitor ce reanima un cadavru prin magie.
Dar, in anii ’20, celebrul H.P. Lovecraft isi imagina in Herbert West, Reanimatorul cadavre care, trezite la viata, deveneau canibali violenti, o idee ce s-a perpetuat in toate productiile cu zombi de astazi. De asemenea, in 1954, Richard Matheson si-a transpus in Sint o legenda viziunea unei transformari totale a omenirii in morti vii.
In film, zombii aveau sa ramina personaje periferice, circumscrise rolului de monstru „exotic“, pina in 1968. Schimbarea avea sa se produca odata cu Noaptea mortilor vii al lui George Romero care prezinta zombii intr-un mod mult mai potrivit pentru interpretari si comentarii sociale: multimi de oameni normali care s-au transformat peste noapte in armate de morti vii decerebrati si infometati de carne umana.
Dintr-un personaj unidimensional de horror, zombii devin astfel o metafora a omului ratacit si alienat de lumea moderna. De exemplu, filmul Dimineata mortii, realizat de Romero in 1978, se vrea si o critica a societatii consumeriste. Actiunea se petrece intr-un mall unde cei mai multi zombi continua sa impinga carucioarele, o ilustrare crincena a instinctului de a „cumpara pina la moarte“.
„In mai mare masura decit orice monstru, zombii sint cu adevarat apocaliptici, ei intruchipeaza sfirsitul lumii noastre asa cum o stim“, este de parere Kim Paffenroth, profesor la Universitatea Baylor. Intelesul actualei manii zombi, in care multi comentatori vad un evident reflex al actualei crize economice, se gaseste tocmai in acest caracter „proletar“ al multimii de morti vii, spre deosebire de aristocraticul vampir sau animalicul vircolac.
O oglinda medievala
Un alt inteles al actualei nebunii este dat de antropologi, care cred ca „zombie walk“-ul ar fi mai aproape de spiritul vechilor carnavaluri si de functia initiala a acestuia, de exorcizare a temerilor, „o practica ce se inscrie intr-o resurgenta a mortii si care se traduce prin dorinta de a crea legaturi comunitare fie si efemere“.
E greu sa nu faci o paralela intre actualul val de zombi si celebrul dans macabru din Evul Mediu. Cunoscut si sub numele de „Triumful mortii“, dansul macabru a aparut ca gen artistic la sfirsitul Evului Mediu, fiind o alegorie a „universalitatii mortii“. Ideea transmisa era ca moartea ne unifica pe toti, indiferent de avere sau de pozitia in societate. Aparut intii in predicile religioase, el a fost reprezentat apoi in pictura si in alte arte. Cel mai vechi exemplu il reprezinta frescele din Cimitirul Inocentilor din Paris, de la inceputul secolului al XV-lea, iar cele mai faimoase exemple ramin seria de gravuri ale lui Hans Holbein, tabloul din 1562 al lui Pieter Bruegel cel Batrin sau piesele muzicale compuse de Musorgski sau Camille Saint-Saëns.
Dansul macabru isi are originea intr-o perioada extrem de grea pentru Europa – secolul al XIV-lea, un secol plin de orori: Razboiul de 100 de ani, foametea si Marea Ciuma. Aceste nenorociri au fost asimilate cultural in intreaga Europa, iar manifestarea lor artistica evoca inevitabilitatea mortii, dorinta religioasa crescinda de penitenta si ispasire, dar si o nevoie aproape isterica de veselie „atit cit mai este vreme“.
Zombi-economia
Un motor important al actualei invazii de morti vii este si faptul ca acestia inseamna, printre altele, incasari fabuloase.
Conform estimarilor publicatiei „24/7 Wall St.“ zombi-economia produce frumoasa suma de 5 miliarde de dolari. Este o suma imensa care, spun specialistii, se stringe din vinzarea de bilete de film, de DVD-uri, de jocuri video, benzi desenate, carti si tot ceea ce inseamna merchandising (tricouri, costume, masti etc.).
Aceiasi specialisti depling insa faptul ca marile companii ezita sa dea publicitatii toate sumele pe care le obtin pe seama noii mode si sint de parere ca suma dezvaluita, deja impresionanta, va fi mult mai mare la sfirsitul anului viitor. Iata si cifrele aproximative ale zombi-economiei:
» Filme – 2,5 miliarde de dolari;
» Jocuri video – 2,5 miliarde de dolari;
» Comicsuri, reviste si TV – 50 de milioane de dolari;
» Costume de Halloween – 500 de milioane de dolari;
» Carti – 100 de milioane de dolari;
» Conventii, alte evenimente si „walks“ – 10 milioane de dolari;
» Merchandising – 50 de milioane de dolari;
» Lumea digitala – 10 milioane de dolari;
» Muzica – 10 milioane de dolari;
» Arta plastica – 10 milioane de dolari.