– Fragment –
Esti asezat in fata calculatorului tau deschis si privesti pe ecran mesajele electronice pe care le-ai primit, faci sa alunece mouse-ul calculatorului pe mousepad, deplasezi cursorul pe ecran, il pui pe mesajul care are drept titlu „19 motive“, dai clic cu aratatorul drept pe butonul din stanga al mouse-ului, vezi afisandu-se mesajul si il citesti?:
„19 motive pentru a ramane in tara
1. Pentru ca tara o poti parasi oricand… Nimeni nu te tine cu forta in tara.
2. Pentru ca in tara toti sunt gata sa imparta cu tine tot ce au?: cantecele idioate pe care le asculta cu volumul dat la maximum in masina lor, viroza in mijloacele de transport in comun si femeile lor care stau acasa.
3. Pentru ca in tara un marinar a devenit presedinte. Imagineaza-ti unde poti ajunge daca esti pompier sau mecanic auto.
4. Pentru ca numai in tara noastra exista mai multe jeepuri decat milionari si mai multi milionari decat intreprinderi.
5. Pentru ca numai la noi pare firesc sa primesti fara sa oferi nimic in schimb.
6. Pentru ca tara noastra e singura in care, daca nu faci altceva decat sa te uiti la cei care muncesc, primesti o prima de spectator numita «indemnizatie de conducere».
7. Pentru ca numai la noi poti profita zilnic de o ospitalitate nelimitata, de exemplu in traficul urban, unde ti-e dat sa auzi sute de injuraturi.
8. Pentru ca suntem singurul popor din lume la care apelativul «hotule?!» este o formula de tandrete.
9. Pentru ca numai la noi ii poti vorbi de rau pe unguri, pe bulgari, pe evrei si pe locuitorii din fiecare regiune a tarii, si asta sa fie considerat amuzant.
10. Pentru ca ne laudam cu cea mai buna saorma, desi la noi nu exista decat o foarte mica minoritate de cetateni de origine araba.
11. Pentru ca doar la noi o femeie poate fi poreclita Miss Sensual fara a fi neaparat o actrita de filme porno.
12. Pentru ca avem mult mai multe Silicon Valley decat americanii?; dar ale noastre nu se afla intre dealuri inalte ca in California, ci in sanii unei singure femei din guvern.
13. Pentru ca la noi poti obtine carnetul de conducere fara sa dai nici un examen.
14. Pentru ca numai in tara noastra se poate organiza Campionatul Mondial de 3000 km slalom cu obstacole?: carute, gropi, caini vagabonzi infometati, betivi.
15. Pentru ca la noi zapada este considerata sfanta doar fiindca vine din cer?; odata ce a cazut pe drumuri, nimeni nu mai indrazneste sa se atinga de ea.
16. Pentru ca la noi ziua de lucru incepe cu o pauza.
17. Pentru ca suntem atat de legati de notiunea de politete, incat ne e greu sa ne dam si un simplu «buna ziua?!».
18. Pentru ca numai la noi se cumpara parfumuri dupa nume si nu dupa miros.
19. Pentru ca atunci cand toate locurile din Infern vor fi ocupate, tara noastra va deveni o destinatie de substitutie pentru acesta?; cei care vor ramane in tara noastra vor fi scutiti de cheltuielile de transport in Infern“.
Ai trait caderea partidului unic in tara ta, la inceputul evenimentelor care aveau sa marcheze sfarsitul dictaturii erai in resedinta de judet unde traiau mama ta si tatal tau vitreg, stateai la ei trei saptamani, ascultai radioul si programul obisnuit s-a intrerupt brusc?; oamenii stiau ca in anumite orase din tara aveau loc revolte, militia si armata partidului unic primisera ordin sa inabuse rapid rebeliunea contestatarilor care manifestau in strada sau in fata bisericilor, Zidul Berlinului cazuse de putina vreme.
Cand radioul mamei tale a incetat sa emita ai crezut ca e o pana de curent, ai continuat sa citesti o carte de poeme scrise de un american, te gandeai la personajele pe care autorul le aducea in textele sale, povestea viata mai multor persoane si incheia fiecare poem descriind moartea fiecareia?; dupa cateva minute, radioul si-a regasit suflul si a continuat programul cu muzica clasica?; ai inchis cartea si ai pus-o pe noptiera, te gandeai la moartea posibila a partidului unic, stiai ca rusii voiau sa plece din Germania de Est?; o voce masculina a intrerupt muzica, acea voce a spus ca dictatorul si sotia lui au fugit, acel om spunea ca in tara a inceput Revolutia. Era cu cateva zile inainte de Craciun, te-ai ridicat din pat, ti-ai pus ghetele, ti-ai luat cojocul imblanit si ai iesit din apartamentul mamei tale, voiai sa vezi ce fac oamenii in oras dupa vestea uluitoare transmisa la radio?; era dupa-amiaza si era putina lume pe strada, vedeai barbati si femei care deschideau ferestrele si se uitau in strada, unii ieseau din blocurile lor si strigau „s-a terminat?!“, mergeai spre primaria orasului, in fata intrarilor in cladiri se formau grupuri mici de oameni?; te-ai alaturat unui grup de cinci barbati care se indreptau spre sediul militiei partidului unic, ati ajuns in cateva minute in fata postului de garda si a barierei vopsite in rosu si alb, ati gasit acolo vreo treizeci de oameni care scandau „Jos dictatorul?!“?; un ofiter din militia partidului unic, imbracat in uniforma, cu pistol la centura si o panglica tricolora in jurul bratului stang, tinea piept manifestantilor?; te-ai amestecat in multime, te-ai dus spre primul rand, intelegeai ca traiesti momente importante, nu stiai ca partidul unic avea sa dea nastere unei noi forme de partid unic?; ofiterul din militia partidului unic v-a spus sa va intoarceti acasa, i-a asigurat pe manifestanti ca militia si armata partidului unic erau alaturi de popor si impotriva dictatorului fugit, oamenii s-au imprastiat prin oras, tu te-ai dus la gara, ai luat primul tren spre orasul bunicului tau dinspre tata, la cincizeci de kilometri distanta.
Era o atmosfera speciala in vagonul de cale ferata, oamenii vorbeau mai tare decat de obicei, toti discutau despre caderea regimului aflat la putere de peste patruzeci de ani?; ii ascultai si te gandeai la imensa schimbare pe care o traia tara, stiai ca o dictatura nu cade usor, erai constient ca multi dintre concetatenii tai lucrau pentru politia secreta a partidului unic, traiai in tara informatorilor partidului unic.
Ai ajuns la bunicul tau spre seara si i-ai spus ce se intampla in tara, el avea nouazeci si unu de ani si traia singur intr-o garsoniera a partidului unic, ti-a spus ca e bucuros sa afle ca tara avea sa se schimbe, ti-a dat sa mananci branza, salam si paine?; ai mancat in tacere sub privirea bunicului, era noapte si, in clipa in care i-ai multumit pentru masa, ti-a spus „acum du-te?! trebuie sa faci ce ai de facut, du-te la acea Casa a Studentilor unde mi-ai spus ca vrei sa te duci?!“.
AUTORUL
Marius Daniel Popescu s-a nascut la Craiova, in 1963. A facut parte din Grupul de la Brasov, alaturi de Alexandru Musina, Andrei Bodiu, Marius Oprea, Caius Dobrescu si Simona Popescu. In 1990, se indragosteste de o elvetianca aflata in vizita in Romania si emigreaza in Elvetia; cinci ani mai tarziu, publica primul volum de poeme, scris direct in limba franceza: 4 x 4, poeme cu tractiune integrala. In anul 2004 devine directorul ziarului le persil (patrunjelul). Debutul in proza cu romanul Simfonia lupului ii aduce si prima distinctie literara, Premiul Robert Walser, in 2008.
CARTEA
Dupa succesul romanului sau de debut, Simfonia lupului, Marius Daniel Popescu revine in Culorile randunicii (Premiul Federal pentru Literatura, 2012; Prix de l’Inaperçu, 2012; premiul special al juriului in cadrul Grand Prix Littéraire du Web, 2012) la tematica si stilul care l-au consacrat ca prozator. Naratiune contrapunctica si fragmentara cu accente autobiografice, Culorile randunicii este construit ca un puzzle identitar alcatuit din locuri, oameni, gesturi si povesti, in care Romania si Elvetia apar, simultan, ca „tara de aici“ si „tara de acolo“.