De fapt nu am făcut niciodată ierarhii, nici între edituri, nici între autori, nici între cărți. Am crezut mereu că poți găsi ceva bun ori­unde, cum de asemenea și ceva mai puțin bun poți găsi. Cu toate acestea, la Editura Polirom am întâlnit mult, mult mai des cărțile cele bune. Mai mult: cărțile cu care […]
Dacă ar fi să încep cu o glumă (slabă), aș spune, parafrazându-l pe Mitică al lui Caragiale, că relația mea cu Editura Polirom e atât de veche, că e un mileniu de când ne știm. Fiindcă prima mea întâlnire cu Poliromul a fost în mileniul trecut. Au trecut de-atunci mai bine de două decenii. În 1999 eram […]
Dacă spun că, pentru mine, Polirom e întruparea ideii de casă rostesc o banalitate. Întâmplarea a făcut să mă regăsesc alături de Silviu Lupescu încă de la începuturile acestei aventuri și să-l urmez în multe dintre segmentele sale. Așa cum nu-mi pot imagina exis­tența fără dialogul cu prietenii, nu-mi […]
Casa, se spune, este acolo unde ți-e sufletul. Sufletul meu au fost întotdeauna cărțile. A fost o vreme în care citeam orice, aproape fără discernământ, fără să-mi pese că, poate, nu toate lecturile îmi erau de folos. Asta până în 1999, când am ajuns la Polirom ca redactor de carte. După mulți ani și […]
Când pășeam pentru prima oară în sediul Editurii Polirom din Copou, aceasta se pregătea de aniversarea a 10 ani de existență. La un deceniu de existență, Poliromul lansa propria publicație, „Suplimentul de cultură“, cu apa­riție săptămânală. Se întâmpla într-un peisaj al presei culturale mult mai […]
M-am angajat la Polirom în toamna târzie a lui 2005, după cinci ani de presă culturală și puțină televiziune. Nu am crezut nici o secundă că la acel concurs pentru postul de redactor-șef o să am vreo șansă, în primul rând pentru că nu știam nimic despre meseria respectivă. Poate doar din partea cealaltă a […]
Dar se sparie gândul! Asta înseamnă cam jumătate din viața mea activă, de autor, ca să spun așa, dacă o iau de la debutul juvenil din presa culturală! Un sfert de veac în care am fost mereu aproape de editură, nu doar ca lector, ci și ca autor. Dacă las deoparte volumele mele de poezie, dar Polirom nu publică […]
Aniversarea Polirom este pentru mine și una personală, celebrând o colaborare deja îndelungată și rodnică, prin apariția multor volume de proză și eseistică, precum și a două superbe volume festive, reluând intervențiile parti­cipanților la New York și București, la sesiunile aniversare (75 și 80 ani), care […]