Cam cite monografii serioase s-au scris despre opera omului din Bulzesti in acesti ani scursi de cind a trecut puntea? Cam… nici una, daca nu socotim contributii monografice tot felul de insailari scrise de adepti goliardici ai operei sale. De aceea, Colocviul International de exegeze si traductologie, desfasurat pe durata acestei editii, vine sa umple un gol imens in receptarea serioasa a literaturii poate celui mai tradus scriitor roman. Timp de trei zile s-au aflat la Craiova scriitori, critici si traducatori ca Mircea Martin, Solomon Marcus, Brenda Walker (Marea Britanie), Marco Lucchesi (Brazilia), Jean-Louis Courriol (Franta), Anastasia Starostina (Rusia), Stefan Borbely, Irina Mavrodin, Nicolae Cretu, Viorica Balteanu, Nadia Pacurari, Mihaela Constantinescu Podocea, Ioana Repciuc, Stelian Apostolescu, Codruta Ana Stanisoara, Fanus Bailesteanu etc. La deschiderea oficiala a manifestarilor, in sala primariei, au participat si academicienii Eugen Simion si Mihai Cimpoi, precum si marele iubitor de Sorescu, primarul-interpret Antonie Solomon. Cel cu banii si buna dispozitie… intelectuala. Alaturi de cei veniti din cinci tari straine si peste 10 orase din Romania, au luat parte la dezbateri critici literari din Craiova: Ovidiu Ghidirmic, Ion Buzera, Mihai Ene, Xenia Karo, Gabriel Cosoveanu, Gabriel Popescu, Marian Victor Buciu, George Popescu, Petrisor Militaru, Carmen Pascu, Maria Tronea etc.
Conferinta inaugurala, intitulata „Autonomia esteticului, intre subversivitate si conformism”, a fost sustinuta de Mircea Martin si s-a dorit o radiografiere a spatiului in care a fost scrisa literatura in perioada comunista. Mircea Martin a evidentiat in spirit hermeneutic, dar si polemic, jocurile cu regimul si cu cenzura pe care erau obligati sau preferau din considerente strategice sa le faca scriitorii inainte de revolutie. Sorina Sorescu a trasat situatia precara din punct de vedere conceptual a literaturii generatiei ’60, Stefan Borbely a integrat gindirea poetica soresciana in cadre comparatiste prin eseul intitulat Anabasis, iar Ion Buzera a analizat gindirea critica soresciana asa cum se reflecta ea in cronicile sale literare, aceasta fiind un argument pentru o analiza pertinenta de tip poetic a insasi operei lui Marin Sorescu.
Un anuar al colocviului
Sectiunea de traductologie a fost moderata de Irina Mavrodin si a beneficiat de participarea lui Marco Lucchesi, poet si traducator brazilian, a traducatoarei in engleza a poeziei soresciene, Brenda Walker, si a traducatoarei si exegetei ruse Anastasia Starostina. Unanim apreciat a fost profesorul Solomon Marcus, al carui expozeu s-a aflat la confluenta celor doua sectiuni. Este vorba despre un proiect, despre un experiment al traducerii unui poem de Marin Sorescu in mai multe limbi straine si, in urma analizei sensurilor colaterale pe care le capata, prin traducere, anumite aspecte ale acestui poem, observatia modului in care textul se intoarce imbogatit in limba romana, exegeza avind numai de cistigat din acest transfer si din intersectia celor doua planuri.
Duminica, 25 februarie, in ultima zi a colocviului, a fost organizata o masa rotunda pe marginea „Textului si contextului operei soresciene”. Pe linga analiza acestui raport dificil de cuantificat, au fost avansate atit idei de organizare a viitoarei editii a colocviului, cit si amanunte privitoare la publicarea anuarului colocviului, care va stringe lucrarile prezentate aici. Se intentioneaza, de asemenea, si traducerea tuturor textelor prezente in volum, pentru a putea difuza si in strainatate actele colocviului.
Colocviul s-a incheiat in dupa-amiaza aceleiasi zile printr-o vizita la casa memoriala de la Bulzesti.
In suma, se poate vorbi de un succes incurajator al dezbaterilor care i-au fost rezervate poetului si operei sale majore. Sorescu se misca usor pe scara literaturii!