Marți, 13 februarie, în ajunul Zilei Îndrăgostiților, în Aula Magna a Universității de Vest din Timișoara, în prezența a 200 de persoane, între care și primarul orașului, domnul Nicolae Robu, timp de trei ceasuri, echipa executivă a Asociației Timișoara – Capitală Culturală Europeană (TM2021) a prezentat etapa de început (StartUp) a programului de acțiuni din primii doi ani de când capitala Banatului a fost declarată câștigătoare în finala cu Baia Mare, Cluj Napoca și București.
S-au trecut în revistă de către doamna Simona Neumann, directorul executiv al asociației, evenimentele organizate de TM2021 în 2017, apogeul constituindu-l, după spusele vorbitoarei, cele cinci spectacole ale companiei Cirkus Cirkör, în Sala Olimpia. Despre ce se va întâmpla anul acesta a vorbit, în engleză, domnul Chris Torch, directorul artistic al asociației, completat de către oamenii din echipa Domniei sale, prezentarea fiind tradusă în limba română.
Astfel, am aflat că Centenarul Marii Uniri de la 1918 va fi marcat prin programul „Ziduri ale Memoriei“. Zece module, ce vor semăna cu niște ziduri, vor fi ridicate, timp de zece zile, în spațiile publice din Timișoara. Pe o parte a lor, locuitorii vor putea lipi fotografii, texte, știri etc., adunând, metaforic, fragmente ale memoriei colective. Pe cealaltă parte a zidurilor vor lucra artiști vizuali din mai multe țări. O altă componentă importantă a programului se numește „Generatoare“ și are mai multe subprograme: „RefleXii“ (își propune realizarea unei arhive digitale de amintiri, povestiri și mituri urbane), BEGA! (serii de evenimente de-a lungul canalului Bega, al căror vârf va fi un megaspectacol, între 4 și 7 octombrie), CASA! (cartografierea celor 12 zone ale Timișoarei, pentru a se afla care este patrimoniul și care sunt nevoile culturale ale cetățenilor de acolo; în plus, între 12 și 25 iunie, doi dansatori străini vor avea o intervenție artistică în cartierul Dacia), SCHIMBAREA! (între 8 și 15 iulie – festival al formelor populare și tradiționale de divertisment, dar și ateliere publice de circ susținute de marii maeștri ai Cirkus Cirkör, care revin, iată, în Banat), CITYGATE (în colaborare cu Bienala de arhitectură, va fi un proiect de iluminat artistic a Gării de Nord din Timișoara, ce se va derula în octombrie-noiembrie), PÂINEA! (un studio despre modalitățile prin care se pot îmbunătăți calitatea și gândirea ecologică în domeniul alimentar și al serviciilor publice, dar și Festivalul Simultan), PIAȚA! – Lumină și libertate (trei zile de spectacole non-stop, însemnând concerte, proiecții și instalații de lumină, în Piața Libertății), CERUL! – cultură și spiritualitate (două evenimente – Dybbuk, film și concerte, susținute de Colegiul Sala-Manca din Israel și Filarmonica Banatul, 29-30 iunie, cât și un concert ce va avea loc la final de august), RĂDĂCINI! – explorarea diversității, re-gândirea tradiției (o expediție de-a lungul graniței dintre Serbia și România – aprilie; colaborare cu Festivalul Inimilor – iulie; cartografierea unui sat bănățean – septembrie). Doamna Neumann a mai anunțat că între 25 și 28 octombrie se va desfășura la Timișoara conferința anuală a Culture Action Europe, cea mai influentă platformă a politicii culturale europene.
Față de anul trecut, când evenimentele organizate de TM2021 au fost subțirele, fapt ce l-a determinat pe edilul Nicolae Robu să convoace, la începutul lui februarie a.c., o dezbatere publică la primăria Timișoara cu liderii asociației, care a fost tensionată și plină de reproșuri din partea unor importanți lideri de opinie și actanți culturali timișoreni la adresa modului în care Asociația și-a desfășurat activitatea, pare că anul acesta va fi mișcare culturală în urbea de pe malurile Begăi. Mișcare generată de TM2021, fiindcă numeroasele evenimente culturale își au cursul și calendarul lor, foarte multe de ani buni.
Tot ce s-a prezentat în Aula Magna e în faza de proiect, fiindcă fondurile nu sunt încă alocate. Sigur că vor fi. În sală au fost nu puține voci care au contestat, la final, calitatea programului cultural prezentat. Alte voci l-au aplaudat. Primarul a moderat discuțiile ce, altfel, ar fi urcat în ton și în noapte.
Am fost curios să văd cum au perceput o parte dintre oamenii care contează pentru Timișoara culturală – fiindcă de ani buni fac evenimente culturale de calitate, conduc ori au condus cu succes instituții de cultură, sunt branduri pentru ceea ce înseamnă imaginea Timișoarei – programul prezentat de TM2021. Așa că m-am uitat pe paginile lor de Facebook, unde au scris impresii despre întâlnirea din 13. Nu este spațiu să redau prea multe și prea mult dintre aceste opinii, m-am rezumat la trei dintre ele, scrise de trei doamne. Domnii au fost mai vehemenți, așa că am evitat să îi citez. Și, oricum, #MeToo…
Sorina Jecza, președinta Fundației Triade
„M-am tot gândit ce mi-a provocat senzația de tulburare și neliniște cu care am plecat aseară de la întâlnirea cu cei ce au venit la Universitate. Pe scenă se perindau, în fond, oameni tineri, frumoși, se vorbea mult englezește, se declara, ritos, ce aderenți suntem la «our town»…, iar eu nu reușeam să mă regăsesc în acel ambalaj. Am aflat, după 20 de ani de când în casa de la Triade se adună prieteni, mii, că abia acum suntem la început – etapa de «start-up» –, că abia acum testăm «capacitatea culturală a orașului (…), iar comunitatea devine implicată». De 20 de ani mă tot mir de aviditatea cu care lumea vine la Triade să trăiască, împreună, armonia culturii… Oare nu căutau ei ce trebuie? Am aflat că, pentru a aduce laolaltă 5.000 de oameni, îți trebuie bani cât pentru zece festivaluri de zmeie… Da, anul trecut 8.000 de copii au venit cu părinții lor să ridice capul spre cer, a visare… Înălțau pe cer poezie, speranțe… Se jucau de-a zborul pe cerul Timișoarei – pe atunci nu era, însă, «our town», era orașul în care ne adunam prietenește, hrănindu-ne cu entuziasm. Cred că aseară tulburarea difuză ce m-a neliniștit a venit din senzația că pierdem ceva ce aveam deja: emoție autentică, trăire comună, solidaritate – un «fond» ce poate fi turnat în «forme» proaspete, de către oameni tineri, frumoși… Încă mai poate. Am ieșit de la întâlnire spunând că voi continua să-mi construiesc orașul în jurul punctului pe care de 20 de ani îl tot lărgesc: Triade. Capitala mea. Sufletul meu. Poate că, tot lărgindu-ne capitalele crescute din viețile noastre, ne vom croi marea capitală ce să strălucească în lumina Europei.“
Brândușa Armanca, jurnalist, fost director al ICR Budapesta și al TVR Timișoara
„M-am gândit și eu, inspirată de Sorina Jecza, să îmi fac capitală culturală europeană la mine acasă. Fiindcă programul prezentat de Asociația TM2021 în această după-amiază nu este despre și pentru Timișoara. Este un program cu 20-30% cultură, restul activism socialist prin cartiere, construcția a 10 ziduri, program despre mâncare și alte chestiuni sociale cu tentă de civilizare a unui oraș deja civilizat. Vorba unei doamne: totuși, la Timișoara și în Banat mâncăm cu furculița de multe generații. Obrăznicia Simonei Neumann, directoarea asociației TM2021, care a tocat un milion de euro anul trecut prin cafenele și pe circ, s-a exprimat clar: timișorenii nu sunt capabili să priceapă acest program complex. Cetățenii care finanțează aiureala asta, sugerează asociația, sunt mai prostovani, nu au cum să înțeleagă. Vedeți, de aceea o să îmi fac eu capitala mea europeană și culturală.“
Camelia Mingasson, președinta Asociației Culturale Kratima
„Ieri, în Aula Magna au fost 200 de oameni care fac cultură de calitate pentru Timișoara de câteva zeci de ani și o vor face și pentru, și după 2021. Și care aseară au fost tratați ca și cum n-ar fi existat. Probabil din incapacitatea de a pricepe metafora zidurilor ca simbol al Marii Uniri sau importanța hranei sănătoase într-un proiect de anvergura TM2021. Mă întreb dacă știa cineva, dintre organizatori sau vorbitori, că aseară, în Aula Magna, s-a aflat Tasi Tajo Iosif, unul dintre cei mai valoroși artiști români contemporani, timișorean, care a conceptualizat ideea de «hrană» cum, probabil, nu a mai făcut-o nimeni în România. Szegedul i-a oferit, ca spațiu de expunere, întregul Muzeu de Artă. Timișoara 2021 l-a învățat, aseară, pe Tajo, alături de noi toți, că e bine să mâncăm din farfurii rotunde. Am mai aflat aseară că se cartografiază «situri și rute». Sigur că este foarte bine… Dar cine, din echipa de aseară, știe, oare, că există un proiect – «Bega, geografia locurilor din memorie», gândit, între alții, alături de Smaranda Vultur, Mihai Criznic și Claudia Marta? S-a gândit, oare, cineva, să cartografieze evenimentele și proiectele culturale ale acestui oraș, cu competențele indiscutabile din spatele lor, și să le folosească drept fundație pentru Timișoara 2021? Sincer, și eu am fost cuprinsă aseară, pe rând, de tulburare, revoltă, apoi tristețe.“
Repet: în Aula Magna s-a și aplaudat.
P.S.: Detalii despre întâlnirea din 13 februarie, aici: www.facebook.com/banatulazi/videos/2008095579460463.
FOTO: www.banatulazi.ro
Un comentariu
Trist si tulburator este ca toate doamnele citate, precum si domnii necitati fac parte dintr-o gasca de „intelectuali de mare tinuta”, „lideri de opinie”, si alte sinonime din aceasta serie, care au fost si sunt mult mai preocupati de binele propriu decat de binele orasului. Am ascultat discursurile lor. Sunt goale. Sunt si jignitoare pentru organizatii culturale independente care chiar fac ceva in orasul asta. Nu par ca ar sti mai bine ce inseamna un program cultural de anvergura unei capitale culturale. Ce transpare insa e supararea lor ca au ramas pe dinafara. Lupta asta pe ciolan e dezgustatoare.