Vorbind despre relatia dintre scriitor si personajele sale, Mircea Mihaies spunea intr-un interviu recent din „Suplimentul de cultura”: „Exista, cu certitudine, un bovarism innascut al scriitorului. El patrunde in lumea propriilor plasmuiri, asa cum omul obisnuit patrunde intr-o cladire: cu firescul si iluzia ca intre fictiune si realitate nu exista nici un prag…”.
Romanul Mut, al scriitorului Dan Stanca, prezinta un caz mai aparte al acestei relatii care se stabileste intre scriitor si personaj, o relatie care poate deveni, in anumite momente, conflictuala. Mut este romanul unei spovedanii, o carte nelinistitoare, prin care scriitorul Dan Stanca incearca sa se elibereze, sa se „vindece”, crezind cu tarie ca literatura inseamna, inainte de toate, catharsis. Desi intre scriitorul Dan Stanca si protagonistul cu acelasi nume din romanul Mut nu trebuie sa fie perceputa o suprapunere totala, exista totusi foarte multe asemanari intre Dan Stanca scriitorul si Dan Stanca personajul. Mut este o carte despre sacrificiile pe care le cere literatura, despre nelinistile si framintarile unui scriitor cu un destin literar dificil. Mut dobindeste astfel valoarea marturisirii. Scriitorul ridica voalul zeitei Isis si vine in fata cititorului in ipostaza de marturisitor: „Totusi, dau la o parte faldurile cuvintelor si ale nalucilor si revad acea rotunjime minunata, alungita la baza, care poate fi orice, de la fructul interzis din pomul vietii pina la propria mea faptura miniaturala inainte de-a cadea in timp”.
Un alt personaj important al romanului este maiorul Radu Virgil, care descopera in biblioteca vecinului sau sinucigas, ziaristul Dan Stanca, o carte al carei protagonist are acelasi nume, Radu Virgil. Cartea nu este alta decit Vintul si tipatul altuia, primul roman al lui Dan Stanca: „Ma numesc Radu Virgil, dar nu am nici o legatura cu personajul cu acelasi nume din romanul lui Dan Stanca, Vintul sau tipatul altuia, aparut in anul 1992, la Editura Militara” – o fraza ce ne avertizeaza din start asupra planurilor multiple ale romanului, care se schimba in permanenta. Intreg jurnalul lui Dan Stanca ajunge incet-incet in miinile lui Radu Virgil, invadindu-i viata. Din acest moment, jurnalul lui Dan Stanca devine roman.
Un jurnal al decaderii treptate
Jurnalul ziaristului Dan Stanca este un jurnal al decaderii treptate, al degradarii fizice si morale, surprinsa in cele mai mici detalii, pina in momentul sinuciderii. Impresioneaza mai ales jocul de perspective, amestecul planurilor. Cititorul este pus deseori in situatia de a nu mai sti care dintre cei „doi” Dan Stanca a scris cu adevarat acest jurnal. O tulburatoare intrebare incheie jurnalul sinucigasului Dan Stanca: „M-am vazut nenascut, vei fi, Doamne, atit de bun cu mine ca sa ma lasi sa ma vad si mort?”.
Din galeria de femei malefice a romanelor lui Dan Stanca (scriitorul), principalul personaj feminin din Mut atrage in mod deosebit atentia cititorului, iar numele acestei femei este Niculina Manciu, fiica lui Gica Manciu, fiul prefectului de Iasi, ucis in anul 1924 de Constantin Zelea Codreanu. Niculina este un personaj de factura dantesca, ce devine ghidul ziaristului Dan Stanca in iad.
Drama personajelor din Mut se desfasoara pe fundalul istoriei zbuciumate a Europei, dominata de crime si atrocitati. Este de remarcat tocmai aceasta trecere subtila, specifica de altfel romanelor lui Dan Stanca, de la particular la general. Este amintita in roman perioada legionara, dar apar si evenimente mai recente, cum ar fi atentatele de la Madrid.
La scurt timp dupa ce si-a incheiat romanul, Dan Stanca, asa cum marturiseste chiar el intr-un interviu, a fost pus in fata a doua sinucideri: a lui Alexandru Chivoiu si a lui Ion Stratan. Sinuciderea poetului Ion Stratan, caruia autorul ii si dedica cartea, este de o stranie asemanare cu romanul Mut.
Dan Stanca, Mut, colectia „Proza”,
Editura Cartea Romaneasca,
2006, 22.40 lei