Intimplator sau nu, la o prima vedere, titlul romanului de debut al lui Constantin Ciuca te trimite cu gindul la Sarpele cu pene, de D.H. Lawrence, o carte de altfel plina de ritualuri magice si care prezinta misterele unei lumi exotice. Deloc lipsit de magie este si romanul Regele cu pene, mai ales prin zborurile regulate ale lui Don Stephano, cavalerul “inaripat” al lui Constantin Ciuca, de inspiratie cervantina. Cartea este plina de personaje donquijotesti: “Dulcineea nu era deloc vinovata. Era, de fapt, gindi Don Stephano indepartindu-se in vazduh, absolut nevinovata. Si pentru ca tot ajunsese acolo, profita de ocazie, si planind la citiva centimetri de tavan, isi contempla o clipa propria camera. Dupa care reveni planat in strania sa locuinta interioara…” sau “se ridica cu durere in vazduh. – Te rog sa ma ierti, zise el moale din vazduh”.
Un autor care debuteaza in forta
Cititorul poate cu greu delimita starile prin care trece Don Stephano de-a lungul romanului. Personajul insusi “nu era prea sigur care din starile lui se pot numi somn”, vis, zbor sau nevroza. Asocierea cu Don Quijote nu este deloc intimplatoare, mai ales ca in roman apar si alte nume de personaje care trimit la Cervantes. Avem si un cavaler ratacitor (in vise sau in propria-i realitate) “cu o educatie exclusiv livresca”, al carui destin trimite la romanele cavaleresti, si lecturi halucinante, si o Dulcineea, si scrisori de iubire ramase fara nici un raspuns. Cavalerii lui Constantin Ciuca amintesc insa si de personajele pitoresti care traverseaza romanul lui Ioan Grosan, O suta de ani de zile la Portile Orientului. Don Stephano este de departe personajul cel mai bine construit din romanul lui Constantin Ciuca, un autor care debuteaza in forta, cu doua carti, una de versuri, cealalta de proza. Nu doar lumea lui Cervantes reprezinta sursa de inspiratie pentru Ciuca, ci si scrierile homerice.
Alejo Carpentier vorbea despre “imparatia lumii acesteia”. Constantin Ciuca vorbeste despre “regalitatea lumii acesteia”, dar nu o regalitate obisnuita, ci una “golita de continutul istoric”, cum spune autorul, o “regalitate cu pene”. Locurile in care a fost scris acest roman, asa cum le prezinta autorul, sint parca special alese si nu pot decit sa incinga imaginatia scriitorului: “un orasel dobrogean fierbinte”, “o camera cascovita si crapata”, “pamintul rosu si fierbinte al Marocului”.
Constantin Ciuca, Regele cu pene,
colectia “Proza”, Editura Cartea Romaneasca,
2009, 29.95 lei