Cum exigentele vor ramine si dupa integrare, se poate spune ca dezbaterile din cadrul colocviilor au fost un bun exercitiu pregatitor inaintea unui moment pe care destui romani il socotesc crucial pentru viitorul tarii.
Invitatul special al acestei editii a fost profesorul de istoria artei de la Universitatea din Stockholm, Mircea Iliescu, fiul publicistului si scriitorului Tiberiu Iliescu, redactor-sef in perioada interbelica al uneia dintre cele mai bune reviste de avangarda din Romania: „Meridian”. Revista a aparut la Craiova si timp de 25 de numere a avut drept colaboratori nume de prestigiu ale culturii nationale: Virgil Ierunca, Geo Dumitrescu, Ion Caraion, Constantin Noica, Eugen Ionescu, Sasa Pana, Stefan Roll, Gellu Naum, Horia Lovinescu, Emil Botta etc.
Un alt invitat de marca, Liviu Antonesei, a trebuit, din motive familiale, sa decline in ultimul moment invitatia, dar a trimis textul conferintei pe care trebuia sa o sustina la Craiova. In schimb, Ion Bogdan Lefter, director al revistei „aLtitudini”, si poeta Simona Popescu au sosit la Craiova chiar cu putin inainte de debutul colocviilor care s-a petrecut in sala de sedinte a Primariei Craiova, in prezenta primarului Antonie Solomon. Acesta a adresat un salut participantilor. In prima zi a colocviilor, Ion Bogdan Lefter a sustinut o conferinta in care a sintetizat liniile de forta ce definesc democratia europeana in care Romania tocmai se integreaza.
„Criterii ale legitimitatii”
Discutiile de a doua zi, care au avut loc in sala de conferinte a hotelului „Dragonul de aur”, au debutat, sub sigla „Criterii ale legitimitatii”, prin a reliefa legaturile dintre revista si cel care a fost considerat mentorul acesteia in cei noua ani de la infiintare, Adrian Marino.
Neopasoptismul, conceptul de resurectie culturala propus de Adrian Marino si care sta oarecum la baza „ideologiei” culturale a revistei „Mozaicul”, dar si santierul lasat posteritatii de Adrian Marino au fost in centrul dezbaterii din ce-a de-a doua zi a Colocviilor.
La discutiile moderate pe rind de Gabriel Cosoveanu si Paul Aretzu au luat parte Nicolae Marinescu, directorul revistei, Constantin M. Popa, redactorul-sef al acesteia, Ion Bogdan Lefter, Simona Popescu, Marian Victor Buciu, Aurelian Zisu, Mircea Iliescu, Horia Dulvac, Luminita Corneranu, Mihai Ene, Kenia Karo, Ion Militaru, Augustin Cupsa. Au mai participat scritorii Ion Buzera, Ionel Ciupureanu, Tiberiu Neacsu, Sorina Sorescu si Ion Maria.
Tot acum au fost lansate citeva carti care contribuie la cunoasterea amanuntita a celor care au fost Tiberiu Iliescu si Adrian Marino. Astfel, Xenia Karo a lansat volumul Aventuri verticale, studiu monografic Tiberiu Iliescu.
Lui Tiberiu Iliescu i-a fost publicat volumul Scrieri alese, iar lui Adrian Marino, volumele Descoperirea Europei si Scrisori din cetatea cu trei turnuri. Criticului literar Ion Bogdan Lefter i-a fost lansat volumul Adrian Marino: Un proiect pentru cultura romana. Analize si evocari. Toate volumele prezentate au aparut la Editura Aius.
Premiile „Mozaicul”
Simbata seara, in prezenta unui public receptiv la valoare, au fost acordate premiile revistei „Mozaicul”.
Directorul publicatiei, profesorul Nicolae Marinescu, redactorul-sef, criticul literar Constantin M. Popa, au acordat si de data aceasta premiile revistei unor reputati oameni de cultura si artisti exponentiali in domeniul lor de referinta.
Premiul Opera Omnia a fost acordat post-mortem regretatului poet si teatrolog Patrel Berceanu, fost secretar al Teatrului National „Marin Sorescu”.
Cu aceasta ocazie, a fost lansata si cartea de eseuri, interviuri si cronici teatrale Teatrul in dialog cu Veacul pe care Patrel Berceanu, disparut la doar 55 de ani, o finalizase cu putin timp inaintea mortii sale (3 mai, 2006). Cartea beneficiaza de o substantiala prefata a criticului de teatru Natalia Stancu si de postfata dramaturgului Gheorghe Truta.
Premiul „Petre Pandrea” pentru literatura a fost acordat scriitorilor Simona Popescu (pentru volumul Lucrari in verde, Ed. Cartea Romaneasca) si Augustin Cupsa (pentru volumul Perforatorii, Ed. Cartea Romaneasca).
Premiul „Tiberiu Iliescu” pentru publicistica a fost acordat Xeniei Karo (monografia Aventuri verticale, Ed. Aius) si lui Cristian Nedelcu (postul de televiziune TVS). Premiul „I.D. Sarbu” pentru arta teatrala a fost acordat actritei Cerasela Iosifescu de la Teatrul National „Marin Sorescu”. Premiul „Jean Bobescu” pentru muzica a fost acordat Dianei Tugui, solista a Teatrului Liric „Elene Theodorini”, Craiova. Premiul „Constantin Lecca” pentru arta plastica a fost acordat pictorului Mihail Trifan.
Eu sint omul recent!/ Simona Popescu, scriitor
Nu sint chiar atit de optimista precum cei care gindesc ca raportul traditional centru-periferie s-a schimbat. Observ ca nu s-au schimbat raporturile traditionale nici in alte privinte. Eu sint in asentimentul ideii lansate de Peter Sloterdijk, care spunea ca Europa de azi e un fel de spuma, formata din multe sferule transparente, ce-i drept, dar care nu comunica intre ele. Nu sint nici optimista, nici pesimista. O studenta venita din SUA la Bucuresti imi spunea ca ne vede aidoma unui – iata! – „mozaic”, in timp ce americanii sint deja un melting-pot! Acest mozaic vazut de la distanta evidentiaza azi, in opinia acelei studente, centrul, nu si periferiile. Eu, mai degraba, vad cultura europeana din perspectiva delleuziana: Europa e una capilara, a individualitatilor, a celor cu personalitate la purtator. Cred in asumarea ideilor personale. Asta este Europa mea.
In ceea ce priveste complexele romanilor in prag de aderare (enumerate aleatoriu de Aurelian Zisu), e-adevarat: intelectualii romani, ca si romanii insisi, au complexe. Insa acestea ne-au fost induse chiar de elita intelectuala a Romaniei, reunita intr-un fel de Mare Loja de unde au analizat societatea romaneasca post-comunista si din care, culmea, ei s-au sustras! Eu incerc in fata studentilor mei un alt tip de discurs, eu sint pentru Literatura, nu pentru literatura grupurilor. Nu ader la auto-victimizarea propusa de aceasta elita intelectuala. Intr-un fel, pot spune ca eu sint omul recent!
A fi sau a nu fi… european/ Augustin Cupsa, scriitor
Tema recurenta in istoria noastra culturala „a fi sau a nu fi european” mi se pare falsa. Sintem sau nu sintem europeni. Daca sintem, problema nu intereseaza, daca nu sintem, nu se sustine. Sub pielea animalului acesta „european” se ascunde, de fapt, dorinta de a fi vizibili. Cum putem fi intr-un sistem care continua sa faca ce stie mai bine, adica sa obtureze individualitatile si sa eclipseze spiritul competitiei?
Criterii si argumente/ Constantin M. Popa, redactor-sef „Mozaicul”
Tematica dezbaterilor editiei de anul acesta a Colocviilor revistei „Mozaicul” a fost pusa sub egida dezideratului formulat de Adrian Marino: „… a fi roman si european in acelasi timp”. Creatorul monumentalei Enciclopedii a ideii de literatura, lucrare de referinta prin care cultura romana a intrat in dialog real cu gindirea teoretica occidentala, isi dezvaluia, intr-un plan mai profund, adevarata vocatie de ideolog liberal, neopasoptist, militind pentru deschiderea spre Europa, democratizare, policentrism, initiative individuale, pentru formarea unei noi constiinte romanesti. Problema noastra este de a interioriza spiritul european, de a ne gindi pe noi insine in termeni europeni si romanesti totodata. Asa stind lucrurile, nu este de mirare ca ideile puse in discutie au provocat adeziuni si contestari, depasindu-se totusi pragul emotional spre imperativul rational. Dincolo de inevitabilele accidente retorice de parcurs, au fost identificate interesele culturale romanesti, precum si unele criterii si argumente ale legitimitatii noastre europene.
Proiectul neopasoptist al lui Adrian Marino/ Nicolae Marinescu, director „Mozaicul”
S-au implinit opt ani de cind un grup de intelectuali craioveni ne solidarizam in jurul proiectului neopasoptist promovat cu fervoarea rece a marilor vizionari de catre Adrian Marino. Promovind ideea de alternativa… consecventa programului asumat de „Mozaicul” s-a exprimat mai ales prin afirmarea explicita si constanta a rolului elitei intelectuale in afirmarea valorilor care fundamenteaza lumea democratica a Europei de astazi. La 1 ianuarie 2007, idealul pe care l-am asumat programatic va deveni realitate, regasindu-ne membri ai Uniunii Europene, din care nu plecasem cu radacina fiintei nationale niciodata.
Adrian Marino a fost un iluminist/ Aurelian Zisu, scriitor
Sintem complexati, e evident. Avem pe rind, complexul naivitatii, acela de a nu asculta cu atentie parerea celuilalt, complexul originalitatii transformat in paranoia. Il citez aici pe Macedonski: „A fi original inseamna a fi sterp”.
Apoi, complexul prostiei evidentiat de Caragiale, nu trebuie sa ma explic: pur si simplu ne credem destepti. Gindim mai mereu pe reversul medaliei, niciodata in „dunga”.
In ce priveste situarea lui Adrian Marino, cred mai degraba ca a fost un iluminist. Nu trebuie uitat ca Adrian Marino le-a replicat in 1945 celor de la Cercul literar de la Sibiu, pe care ii acuza de lovinescianism apasat.
Intilnirea dintre „Mozaicul” si Marino nu a fost intimplatoare/ Ion Bogdan Lefter, director „aLtitudini”
O cultura dinamica trebuie sa aiba manageri dinamici. Cum se vad lucrurile acum, confruntarea dintre un trecut in care se mima actul managerial si un prezent unde s-au miscat deja va favoriza acest prezent. Chiar intilnirea dintre „Mozaicul” si Adrian Marino nu a fost intimplatoare! Cultura romana e structurata in acest moment intr-o confruntare intre mentalitati conservatoare si liberale. Cred ca vor avea cistig de cauza cele din urma.
Exista un pericol al globalizarii/ Mircea Iliescu, profesor de istoria artei, Stockholm
Referitor la ceea ce a spus Simona Popescu, Europa, asa cum o stiu eu, are o dinamica mai accelerata – schimbul de generatii se produce cu o viteza mai mare decit sintem noi obisnuiti. Trebuie sa simtim pulsul timpului actual, asa cum o fac tinerii care se misca liber, neinhibati, mai ales intr-un circuit liber al ideilor. Intrarea in Europa va fi realmente o competitie careia va trebui sa-i facem fata. In cultura europeana, trebuie spus asta, conditionarea economica este esentiala. Literatura pentru subrete, pe care o vestejea tatal meu in articolele sale din epoca, exista, din pacate, in Occident tocmai pentru ca exista o dictatura a prostului gust de care profita si editurile pentru a-si putea scoate cartile valoroase. E mai simplu sa ai un public simplu, se pare.
Europa nu este un cub de marmura incremenit, ci as vedea-o mai degraba asemenea unei amoebe care se scindeaza si se reunifica neincetat.
Cred ca, pe urmele acelor mari artisti ai umanitatii, trebuie sa ne facem propriile tratate de proportie pentru a putea observa mai corect rostul detaliului romanesc in macrocosmosul european. Cu toate astea, atrag atentia asupra riscului pe care il presupune fenomenul globalizarii.
Membrii vechi ai UE sint terorizati ca globalizarea va duce la disparitia a ceea ce este considerat genuin, specific fiecarei comunitati. Trebuie sa luptam sa ne pastram bunele noastre traditii culturale, fara complexe care ne situeaza la marginea Europei.