„Toata lumea“ inseamna cei trei sefi ai scolii, scenaristele (Iulia Rugina, Oana Rasuceanu si Ana Agopian), cursantii (31 la numar), familiile, vecinii, colegii, prietenii acestora si animalele de companie. Fiecare a scos agenda si a sunat cautind sponsori pentru ca, in final, multi sa accepte sa sustina filmul gratis ori pe bani putini, iar bugetul de 20.000 de euro sa fie acoperit si prin sprijinul coproducatorilor Papaya Advertising, Digital Cube si Zbang Film.
„E posibil ca filmul sa aiba succes, dar nu l-am facut pentru bani. Daca vin, ar fi un bonus si ii vom reinvesti in urmatorul film“, spunea Dragos Bucur in primavara, pentru ca, pe scena Festivalului B-EST, unde filmul a primit Premiul Publicului si Mentiunea Speciala a Juriului, sa declare acest film ca al doilea eveniment important al carierei sale, dupa admiterea la facultate. Realizarea filmului tine de o nebunie generala: banii s-au strins in trei saptamini, preproductia a durat tot atit, iar filmarile au fost gata in doar 10 zile – cu o ultima zi de filmare de 24 de ore.
Aproape dublul bugetului intr-un weekend
In primavara, Dragos Bucur nu avea de unde sa stie ca filmul va vinde 10.200 de bilete in weekendul premierei, scotindu-si banii si inca o data pe atit in doar trei zile (158.000 lei, adica aproximativ 35.300 de euro, aproape dublul bugetului).
Iata si varianta regizoarei: „Initial ne-am gindit sa facem un film de absolvire a scolii doar pentru cursanti, ca si celelalte – banii erau cam tot aia –, dar pe urma bugetul a crescut, pentru ca am zis sa incercam sa filmam pe ceva mai bun (pe RED), iar cei care ne-au dat echipamentul ne-au facut reduceri. Ideea a crescut incet-incet. Nu ne-am propus sa facem un film independent si sa mergem in cinema cu el, chiar faceam glume pe tema asta. E clar ca de la un punct incolo ne-am implicat, am adunat oameni care au venit sa lucreze gratis etc.“. Acest model de cinema facut in afara Centrului National al Cinematografiei (care oricum a intrat in adormire) pare mult mai viu, dar cita lume are nu atit puterea de convingere, cit CV-ul celor trei sefi ai scolii? Dragos Bucur nu cere de obicei favoruri si, impreuna cu ceilalti doi colegi, nu e cunoscut, spune, ca „tepar“. Dar poate aceasta intimplare crea un precedent? Norocul echipei a fost ca filmul sa fie preluat de MediaPro Distribution – care de regula nu distribuie filme romanesti pe care nu le produce chiar trustul MediaPro – si are astfel sanse sa faca niste bani.
Scrierea scenariului, o alta provocare
Cei 31 de cursanti sint, altfel, oameni seriosi. Lucreaza in IT, banci, publicitate s.a.m.d. – doar citiva dintre ei sint actori. „Nu stiu ce isi imagineaza ei, dar stiu ce le spun eu, ca scoala nu le garanteaza nimic, dar daca dupa o scoala de patru-cinci luni au ajuns sa iasa in cinema si, mai tirziu, in TV – HBO sau ProTV –, e o mare realizare. Sint oameni care termina facultatea si stau ani de zile ca sa apara undeva“, adauga Bucur, referindu-se la perspectivele date de Actoriedefilm.ro. Sint cursanti care s-au inscris de mai multe ori, desi afla cam aceleasi lucruri. („Programa e doar pentru film, pentru ca asta imi place si la asta sintem buni“, spune Dragos Bucur.)
Cu 31 de cursanti care trebuiau integrati, scrierea scenariului a fost o alta provocare, pentru ca trebuia gasita o poveste care sa cuprinda pe toata lumea si sa le dea tuturor niste partituri pe cit posibil egale. Asa ca s-a lucrat matematic sau ca la jocurile copiilor de pe strada: fetele deoparte, baietii de partea cealalta – cele trei scenariste au primit mai intii pozele cursantilor –, si s-au facut perechile. Dupa ele au inceput sa se contureze si personajele. (Pentru ca au ramas fete in plus, au iesit si doua cupluri de lesbiene!) Co-scenarista Oana Rasuceanu spune: „Plecind de la 1 cu 1 fac 2, am pus de toate – emotie, poveste si situatie – si a iesit un scenariu mare, 120 de pagini (filmul are 85 de minute). Dupa filmare s-a facut multa curatenie, dar ce a ramas e un fir rosu, o chintesenta“.
Un film care ar putea da idei si altora
Povestea are in centru o tabara de consiliere de cuplu (tinuta de un psihoterapeut, un sexolog si un psiholog, interpretati – lucru usor de psihanalizat – de conducatorii scolii de actorie), unde intr-o perioada de timp determinata mai multe cupluri incearca sa-si dreaga problemele. Filmarile au fost cu stres. „Nu s-a filmat cronologic din cauza unor secvente de grup foarte complicate; greu a fost si sa ii aducem pe toti ca sa ii imbracam si machiem; mai aveam si restrictii de interioare care nu erau platite; a batut si vintul si s-au rasturnat niste zile de filmare, asa ca a trebuit sa facem postsincron“, marturiseste regizoarea. Acum se intelege mai usor de ce am spus ca Iulia Rugina s-a aruncat cu capul inainte. Presiunea primului lungmetraj e reala si fiecare tinar regizor ar dori sa debuteze cu un film indelung gindit, inchegat si reprezentativ pentru felul cum concepe cinemaul. Tinara regizoare a riscat cu un film plecat de la un scenariu scris si el rapid, filmat in cea mai mare viteza si cu imposibilitatea de a-si alege singura actorii (dimpotriva, dupa cum am spus, scenariul a plecat de la actori si a fost supus unor cerinte foarte clare). Iulia Rugina recunoaste ca, daca ar avea mai mult timp, ar face filmul altfel. „Se simte ca e grabit, e la mizanscena si la decupaj. Daca il analizezi cadru cu cadru, vezi ca e filmat ca la televizor: prim-plan, prim-plan, cadru larg. N-am avut timp. Pe partea de regie am simtit cel mai tare presiunea, pentru ca n-a fost timp de regie. A fost o isterie sa terminam filmarile. Bine ca repetasem inainte cu actorii.“
Repetitiile au presupus discutii cu interpretii, fiecare contribuind la crearea personajului. Nu au primit textul si l-au invatat pe de rost. Unul dintre cele mai reusite cupluri de pe ecran e format din doi actori de filme porno. Ai jura ca sint de-adevaratelea. Regizoarei i se pare azi ca filmul e autentic, desi sint unele lucruri neadincite, ceea ce se simte. „Cinci zile daca mai aveam, ar fi schimbat foarte mult. Am facut decupajul si ne-au iesit 400 de cadre. Ca sa filmezi 40 de cadre pe zi cu mizanscena e imposibil. Daca filmezi cinci e bine“, adauga regizoarea care a decis sa monteze singura pentru a putea sa continue la masa de montaj ce a inceput pe platou. Rezultatul se afla din 13 septembrie in cinematografele din Romania si ar putea sa le dea si altora ideea sa incerce sa faca film aproape gratis. Nu stii de unde pot sari noii Pui si Mungii (sic!).