Solidarizarea fara precedent intre tinerii regizori si critica de film de la noi in privinta chestiunii finantarilor acordate de AFCN a putut fi testata pe viu, miercuri, la Carturesti. Trecerea de la lansarea propriu-zisa la dezbaterea despre „starea cinematografiei“ a facut-o Alex. Leo Serban printr-o ceremonie ad-hoc de inminare a trofeului Premiului Publicului de la Festivalul de la Salonic regizorului Corneliu Porumboiu. Autorul cartii De ce vedem filme a ridicat la finele lui 2006 premiul in locul cineastului roman. „Pune-l frumos in casa, vezi ca e foarte greu! Mie nu imi place prea mult aceasta statueta, asa ca tipa sa fie departe de mine. E nostim, caci eu intotdeauna aduc de la Salonic lucruri care nu imi apartin. Acum citiva ani am adus ceva si mai interesant. Dragos Bucur si-a uitat in camera lui de hotel hainele pentru ca fusese cu o seara inainte la nu stiu ce club si probabil ca se facuse «manga», iar dimineata a plecat fara ele. Si-atunci mi-a trimis un sms, cerindu-mi sa i le aduc. Ei, acum am adus statueta si cine stie ce o sa mai fac in anii viitori daca ma mai duc pe la Salonic“, a povestit Alex. Leo Serban audientei. Si, inainte de a pasa microfonul celor patru invitati, a tinut sa aminteasca faptul ca il bucura sa scrie despre filme si, in acelasi timp, ca nu face filme, „pentru ca din punct de vedere tehnic, cel putin, ar fi o catastrofa. Dar mai ales pentru ca, mi-am dat seama, as fi un regizor absolut imposibil si tiranic.“ Apoi s-a aratat sceptic la gindul ca vreunul dintre regizori ar fi citit cartea in cele citeva zile de cind o primisera.
„La Vaslui inca nu a ajuns cartea“
Tudor Giurgiu a remarcat ca este un volum important si in contextul in care se publica foarte putina critica de film. Apoi si-a amintit ca, la inceputul anilor ’90, cind nu „stiam cu ce se maninca filmul“ si a dat la Academia de Teatru si Film, citea volumele de pe piata – Ioan Lazar sau Grid Modorcea. Acum se bucura pentru faptul ca publicul are acces la o carte care vorbeste si despre filmele ce nu se vad la televizor. „Ce-mi place foarte mult la felul in care scrie Alex. Leo Serban este un anumit tip de senzorialitate, ce-mi aminteste de felul in care profesorul nostru de istoria filmului ne povestea despre eroinele din filmele mexicane. Si cred ca asta tine de pasiune si de faptul ca filmul este si viata lui Leo Serban.“
„Eu n-am citit cartea, a inceput Corneliu Porumboiu. La Vaslui inca nu a ajuns… Eu nu stiu in primul rind de ce fac filme eu, d’apoi de ce le vad altii. Dar miine dimineata, in avion, promit sa citesc cartea.“
Cristi Puiu: „N-am citit-o, am fost de simbata, de cind am primit-o, foarte ocupat. Am filmat doua spoturi publicitare, dar mi-a placut cum incepe…“. In schimb, acesta a pomenit de discutia ce a avut loc la Festivalul de Film de scurtmetraj „Alternative“ din 2002 despre critica si, mai ales, despre motivul pentru care criticii de film din Romania nu-si expun in volume „viziunea“. „Si Leo mi-a zis ca el nu vrea sa scrie carti, ca prefera aceasta conditie de a scrie articole, de a discuta despre cinema, de a lansa dezbateri. Dar mi se pare ca acum lucrurile intra in normalitate“, a spus Puiu.
„Eu n-am apucat sa citesc“, a inceput si Radu Muntean. Acesta a propus ca volumele de acest fel sa fie distribuite gratuit „spectatorilor care intra la filmele noastre“, banuind ca publicul lor, de 5-6.000 de persoane, este acelasi cu al textului critic. „Si atunci poate ca va fi ceva mai influenta critica. Dupa cum spectatorul roman nu este obisnuit sa mearga la cinema si sa plateasca bilet, la fel, nu este obisnuit sa citeasca despre film. Eu resimt nevoia unei critici autorizate, sint foarte atent la ce se scrie despre mine si colegii mei si imi place sa cred ca macar cei din noul val al criticii sint preocupati mai putin de poezie si mai mult de cinematograf.“
Solutia lui Alex. Leo Serban – Daca oamenii astia tot trebuie sa primeasca bani, macar sa nu mai faca filme!
„Hai sa trecem la ale noastre!“, a sugerat Alex. Leo Serban dupa ce fiecare dintre cei patru regizori si-au terminat speech-urile „inaugurale“. Timp de aproape o ora, regizori si critici au discutat despre ce ar fi de facut, dar si despre cum a fost posibil. Sagetile au fost indreptate, si de aceasta data, asupra Centrului National al Cinematografiei si Ministerului Culturii si Cultelor.
Cei prezenti au contestat calitatea juriului si, pe alocuri, s-au exprimat radical in legatura cu unii dintre cei aflati pe lista cistigatorilor, catalogindu-i chiar drept „nulitati“. Cristi Puiu si-a reluat atacurile, accentuind asupra faptului ca isi asuma un risc destul de mare sustinindu-si opiniile cu atita vehementa. Cum este posibil ca membrii unei generatii aflate pe „valul“ cinematografiei mondiale sa fie „sariti“ de la finantare de CNC, care da prioritate unor regizori precum Sergiu Nicolaescu sau Theodor Barna.
In ultima perioada, Asociatia Cineastilor din Romania a propus schimbarea regulamentului de concurs, Cristi Puiu a renuntat la finantarile de la CNC, a cerut demisia directorului Serbanescu si a ministrului Iorgulescu, criticii de film au semnat o scrisoare deschisa de sustinere a lui Puiu si a regizorilor solidarizati cu acesta, in vreme ce un protest online a fost semnat de mai bine de 2.000 de persoane. „Reformarea sistemului!“, s-a cerut cu insistenta pe parcursul serii, cel mai vehement in aceasta privinta fiind criticul Valerian Sava, care considera necesara implicarea oamenilor valorosi din cinematografie in elaborarea unei noi strategii privind finantarea proiectelor cinematografice de catre statul roman.
„Raspunsul Ministrului Culturii la protestul nostru, scris in limba de lemn pe care o stim, spune ca s-au facut verificari si a rezultat ca intreg concursul s-a desfasurat conform regulamentului. Doar ca, daca initial comunicatul spunea ca Serbanescu nu va fi destituit, s-a dat o rectificare ce nu mai continea aceasta propozitie. Asta mi se pare foarte interesant, pentru ca noi traim tot timpul in rectificari. Tot timpul avem senzatia ca nu ni se spun lucrurile pina la capat, iar daca ni se spun, sint imediat retrase“, a observat Alex. Leo Serban.
„Acesti «sidecsi» cinematografici trebuie sa se ocupe de altceva“
„Acest regulament este varza, juriul a fost varza, rezultatele sint varza. Si asta o spun stiind foarte bine ca doi dintre cei care sint in sala, Radu si Tudor, au participat si au cistigat. Dar exista enorm de multe disfunctii in felul in care a fost organizata competitia. Exista filme care nu mai trebuie facute. Sint filme in genul acelora pe care dumneavoatra, sint sigur, nu le-ati vazut, au facut 500 de spectatori. Cazul fericit este sa se faca filme si pentru public, si pentru critica. Cind nu faci nici una, nici alta, se cheama filme romanesti – alea proaste! Si cred ca deja este momentul ca aceasta rulare de bani in gol, aceasta productie pe stoc, acesti «sidecsi» cinematografici sa se ocupe de altceva. Exista la TVR 2 o emisiune foarte simpatica, se cheama «Jobbing». Si acolo iti arata cum te poti ocupa de apicultura. Oamenii acestia sa se reprofileze! Si am un raspuns la ceea ce a declarat Catalin Mitulescu, si-anume ca trebuie sa intram in normalitate, nu sa semnam petitii: aceasta nu este normalitatea, in conditiile in care nu stim cum s-a facut juriul. Si eu am propus ca, daca oamenii astia tot trebuie sa primeasca bani in virtutea unei logici care imi scapa, macar sa-i primeasca sa nu mai faca filme!“, a afirmat Leo Serban.
Din punctul de vedere al regizorului Tudor Giurgiu, acesta este un moment foarte important, un soi de „punct zero“. „Exista un sentiment general ca nu se mai poate continua asa, ca ne-am apropiat de fundul paharului. Lumea inca mai crede ca merge si asa, chiar si la mine, la Televiziunea Romana. De asta am luat atitudine fata de unele emisiuni proaste, penibile, pe care parea ca nimeni nu le observa. Acest moment trebuie sa genereze ceva daca lumea a reusit sa se solidarizeze in jurul unor principii.“
„Aveam o sansa sa facem acum ceva si n-o sa mai facem nimic“, s-a aratat mai pesimist Corneliu Porumboiu. „Ce vor sa faca, pina la urma? Pe cine vor sa sustina?“ Puiu a dorit sa precizeze inca o data ca semnalul dat de CNC se va dovedi unul cu consecinte grave pe termen lung deoarece pare ca nimic nu s-a schimbat in ultimii ani, sistemul cinematografic a ramas, in continuare, nereformat.