M-am întors în București pentru scurt timp. Am regăsit fosta mea viață de parcă aș fi lipsit trei ani, nu trei luni. Nu mai știam unde țin paharele, am uitat că dimineața mâncam lapte cu ovăz și nuci, că nu aruncam zațul de cafea în chiuvetă, plus altele. Terasa de mici dispăruse din piața volantă […]
Rubrici
N-aș putea spune despre mine că sunt un mare bețiv ori măcar bun cunoscător al băuturilor, cu toate că reputația mi-a urcat câteva gradații spirtometrice tocmai cu proze pe tema destupată.
De mescal am aflat prima oară din romanul lui Malcolm Lowry, La poalele vulcanului, tradus în românește de Ion […]
O întrebare răvășește muzeele lumii: cine deține cel mai interesant poponeț? La titlu concurează un posterior ciobit al unei statui romane, un fund dintr-o pictură cu luptători sumo a artistului japonez Katsushika Hokusai, câteva linii curbate sugestive dintr-o lucrare de la Muzeul Warhol și un fund de vacă surprins […]
Cu Ida Haendel, unul dintre cei mai longevivi artiști ai muzicii clasice, se stinge o epocă, cea a maeștrilor viorii secolului XX. „Eu sunt vioara“, spunea într-un documentar filmat la 80 de ani, definind cu naturalețe conexiunea unei vieți cu instrumentul și arta ei.
Ida, fetița care la 4 ani, în 1928, cânta […]
Sunt convinsă că, dacă sunteți un consumator de artele spectacolului, v-ați întrebat măcar o dată care sunt cele mai neobișnuite scene de pe mapamond care-și datorează notorietatea faptului de a fi „cel mai“ ori „cea mai“. Din fericire, de-a lungul vremii și de-a latul planetei s-au construit sumedenie de […]
Valul unu, cocoașa doi. Recordul românesc din perioada de carantină totală a fost doborât. Am trecut binișor de 500 de cazuri pe zi, iar politicienii și trompetele lor care cântă aria anti-COVID sunt în continuare la locul lor. Și se comportă ca atare, sădind neîncredere, dar și spaimă în ziua de mâine.
Vedem, […]
Zilele trecute, la intrarea într-un supermarket, am asistat la o scenă măruntă de pe scena mai mare a lumii în vremuri de coronavirus. Un bărbat masiv și supărat tocmai se răstea la agentul de securitate care îi stătea timid în cale: „Nu-mi pun, în p...a mea, nici o mască! N-am eu nici un coronavirus, în p...a […]
Acum câțiva ani, trecând prin Asheville, North Carolina, am cumpărat un plic cu timbre. Când l-am deschis am găsit printre ele un timbru lunguieț, cu un tigru și un urs în haină roșie. Pe el scria ČESKOSLOVENSKO și era unul din primele timbre pe care le-am avut. În găsisem într-un plic din hârtie poroasă, portocalie, […]
Cartea Tata mă citește și după moarte a fost publicată la Editura Humanitas în anul 2020.
Dragul meu Mihail Vakulovski, nu am obiceiul să le trimit scrisori scriitorilor aflați încă în viață, din cel mai banal motiv: ăștia riscă să răspundă.
Cu scriitorii nu poți să știi niciodată. Imediat […]
Nu știu ce să scriu azi. Mama s-a dus săptămâna trecută. După trei luni cu motoarele în plin, anestezia trece acum greu și cu fiecare zi mă afund tot mai mult în golul de sub mine.
A venit curentul de plătit și primul gând a fost să-i spun că am luat facturile din poștă. Mă duc zilnic la cimitir, iar […]