Spre deosebire de celelalte institutii culturale ale Iasului, Teatrul National si-a atins maturitatea, iar lucrul acesta se vede si din datele statistice cu privire la evolutia si organizarea sa. De la numarul de spectacole organizate si pana la cel al spectatorilor, teatrul pare a fi intrat pe un drum constant, cu un public definit si cu un repertoriu prestabilit. Astfel, se observa ca exista o explozie a numarului de spectatori in 2013, 28.866, cu peste 10.000 mai multi decat in 2012, cand in salile teatrului au pasit doar 16.165 de persoane. Numarul spectatorilor a scazut in 2014 la 23.480, dar pana la 1 noiembrie anul acesta au fost 26.233, cifra urmand sa ajunga pana la finalul anului la o valoare similara cu cea din 2013.
La nivel de premiere, Teatrul a avut noua astfel de reprezentatii in 2012, opt in 2013, unsprezece in 2014 si tot opt, pana acum, in 2015. Pentru realizarea lor, anul acesta institutia culturala a avut un buget de aproximativ 13,8 milioane de lei, dintre care aproape 13,3 milioane au fost subventionati de catre stat si 564.000 au provenit din incasari. Pe langa cei 35 de actori angajati in trupa de baza exista si un numar de actori-colaboratori pe care teatrul ii contracteaza in functie de castingul desfasurat de fiecare regizor in parte, in functie de nevoia fiecarui spectacol; spre exemplu, anul acesta au lucrat la Teatrul „Vasile Alecsandri“ un numar de 51 de colaboratori, pe diferite puneri in scena. In total, teatrul are o structura formata din 54 de angajati pe plan artistic, 37 de muncitori si 28 de angajati la nivel administrativ, una dintre cele mai mari echipe dintre toate institutiile culturale din Iasi. In ciuda premiselor pe care le are pentru a-si desfasura si chiar consolida pozitia pe piata sau poate chiar sa bata si la o serie de usi internationale, Teatrul National pare insa a se scufunda intr-un tipar continuu si vizibil doar pe plan local.
Deficiente de management
In ultimii doi-trei ani au existat o serie de scandaluri care au pus in umbra activitatea actorilor si a regizorilor, multi dintre ei importanti, care au venit sa lucreze la Iasi. Iar aceste scandaluri s-au remarcat atat la nivel managerial, cat si artistic. Unul dintre ele a privit relatia de coabitare pe care o are Teatrul cu Opera in cladirea din centrul Iasului. Intr-o serie de declaratii publice, Beatrice Rancea, managerul Operei Nationale Romane Iasi, a declarat ca directorul Teatrului, Cristian Hadji-Culea, i-ar fi lasat de inteles in discutiile lor ca vede Opera ca fiind doar un chirias in cladirea Teatrului si ca intre cele doua institutii ar fi mai mult decat o raceala, o ruptura propriu-zisa. „Hadji-Culea considera ca noi suntem niste chiriasi, un colectiv care incomodeaza si mi-a spus clar ca trebuie sa parasim cat mai repede teatrul, sa ne gasim un alt sediu, pentru ca incomodam foarte tare. Si cand cineva te trateaza ca pe un chirias, cand ti se spune ca esti tolerat, orice tentativa de dialog devine ciudata. E greu de realizat un parteneriat, fiindca aceasta cladire este a Ministerului Culturii, pe care noi trebuie sa o impartim egal, avand drepturi comune, nu? Suntem tratati ca niste intrusi in aceasta cladire“, a spus Beatrice Rancea in 2014. La momentul respectiv, directorul Teatrului a specificat ca nu exista nici o problema, revenind apoi si spunand ca, indiferent de probleme, ele se rezolva „prin dialog“.
Un alt moment tensionat din istoria recenta a Teatrului National a fost conflictul dintre angajati si management, cand o parte dintre actori au trimis o scrisoare deschisa Ministerului Culturii in care se reclama conducerea deficitara. Printre protestatari se numara la momentul respectiv si Teodor Corban, nominalizat pentru Ursul de Aur cu rolul sau din Aferim!. Actorii reclamau faptul ca institutia nu ii ajuta deloc sa obtina vizibilitate internationala, ca se repeta mult pentru piese care se joaca de putine ori si ca directorul economic, Luminita Condurache, venea in repetate randuri beata la munca si intervenea in partea regizorala, dand indicatii scenice. „Problemele sunt de mai multe feluri, in primul rand spectacolele proaste care scad calitatea teatrului iesean si regizorii care nu au ce cauta intr-un teatru national, care am impresia ca vin aici in concediu“, a declarat Constantin Puscasu, unul dintre actorii care au protestat, intr-o conferinta de presa.
In miscarea lor de protest, actorii au sustinut ca le-a ajuns „cutitul la os“ si ca in noua ani de cand Cristian Hadji-Culea este regizor la Teatrul National din Iasi nu a existat un dialog intre ei si conducere, acestia fiind in permanenta ignorati. Ei s-au plans si de faptul ca singurele spectacole jucate in strainatate au fost la Chisinau si ca nu s-a participat la nici un festival international. „Nu ne mai simtim artisti, ne simtim sclavi pe plantatia lor. Fac abuzuri, suportam de foarte multi ani, si din frica n-am reusit sa ne adunam, dar acum s-a acutizat. Noi, artistii, nu suntem promovati de Teatru, nu exista vizibilitate, oamenii nici nu ne cunosc“, a spus, la vremea respectiva, Teodor Corban.
Un ultim incident a avut loc la sfarsitul lunii trecute, cand surse apropiate Teatrului National au precizat ca actrita Mihaela Arsenescu Werner, proaspat cetatean de onoare al Iasului, ranita in urma unui accident de masina, a fost obligata de conducere sa-si joace rolul din Vizita batranei doamne a doua zi dupa producerea accidentului. Astfel, aceasta a urcat pe scena cu o fractura de coasta si cateva contuzii.
Pentru materialul de fata, Cristian Hadji-Culea a fost contactat in mod repetat timp de doua saptamani in vederea stabilirii unei intalniri, acesta contramandand sau evitand pur si simplu orice contact cu presa.