Un scandal declanșat în Statele Unite s-a resimțit până în Anglia: postul Channel 4 s-a văzut silit să difuzeze un episod al serialului The Good Fight într-o formă cenzurată, fiind obligat contractual să prezinte episodul exact în formatul în care a fost difuzat de postul producător, în acest caz CBS.
În mod cu totul ironic, acest fragmentul cenzurat de CBS din episod era un soi de animație care explica felul în care funcționează cenzura de stat în China.
The Good Fight este un serial derivat/ continuare al popularului The Good Wife (care a fost interzis în China) și, prin protagoniștii săi, are un conținut politic bogat. Serialul este descris ca „ripped from the headlines“, adică subiectele prezentate sunt sugerate în majoritatea cazurilor de imediata actualitate politică americană și se inspiră deseori de la figuri reale, inclusiv Donald Trump. De fapt, ziarul „New York Times“ a descris serialul drept „entertainment for the resistance“, scriind că este „singurul serial TV care reflectă cum pare viața în timpul Trump pentru cei mulți ca noi, care îl detestă“.
În seria a treia, realizatorii au început să folosească mici fragmente animate, ironice, prin care explică anumite subiecte, de la fermele de troli rusești la cum se realizează legal un impeachement. În episodul The One Where Kurt Saves Diane, realizatorii au vorbit despre cenzura practicată de China. Acest lucru i-a impacientat pe cei de la CBS, care a ales să cenzureze fragmentul, stârnind scandal. Un articol publicat de criticul Emily Nussbaum în „The New Yorker“ dezvăluie că soții Robert și Michelle King, creatorii seriei, au fost foarte deranjați și au amenințat cu demisia. În urma unei negocieri, episodul a fost prezentat cu un carton pe care scria „Conținut cenzurat de CBS“ în locul fragmentului împricinat.
Cea mai mare ironie o reprezintă faptul că segmentul animat prezenta și ironiza exact felul „în care companiile americane de divertisment și alte companii se cenzurează pentru a pătrunde pe piața chineză“. Este un subiect deseori discutat în ultimii ani; pe măsură ce China a devenit un consumator tot mai important de divertisment american, piața chineză a devenit extrem de importantă pentru Hollywood sau pentru posturile TV, care au dovedit că sunt în stare de mult prea multe compromisuri pentru a pătrunde acolo.
În același timp, propaganda chineză are, pare-se, o mare putere în SUA. Filmele americane sunt construite cu grijă să nu supere conducerea comunistă de la Beijing. Studiourile acceptă deal-uri de distribuție pe care altfel nu le-ar accepta (de exemplu, din încasările uriașe din China, studiourile văd în jur de 30 la sută). A nu te supune cerințelor înseamnă a fi interzis pe piața chineză și a fi pierdut o parte considerabilă din profituri.
„Cultura vestică poate ajută la promovarea în lumea a idealurilor democratice, chiar în condiții de cenzură, dar în cele din urmă e condamnabil felul în care, foarte ușor, ceea ce începe prin a fi un compromis pragmatic devine doar o scuză pentru lăcomie“, scrie „The New Yorker“.
CBS s-ar putea apăra spunând că supărarea guvernului comunist s-ar putea traduce prin arestarea personalului companiei aflat în China (astfel de lucruri s-au petrecut în ultima vreme). Dar ziaristul Isaac Stone Fish, fost editor la revista „Foreign Policy“, care lucrează la o carte despre influența Chinei în SUA, este și el de acord cu faptul că guvernul de la Beijing pune mai puțină presiune pe producțiile TV decât pe filme și că, atunci când un Hollywoodul își cenzurează producțiile, grijile sale țin mai degrabă de bani decât de siguranța angajaților.