Acum două decenii, Susanna Clarke debuta cu un roman ce avea să fie considerat un clasic al literaturii fantastice. Apoi (aproape) a dispărut.
Acum douăzeci de ani, editura Bloomsbury risca publicând un roman de debut al unei scriitoare despre care nimeni nu auzise până atunci. Bloomsbury mai riscase și înainte cu o altă scriitoare necunoscută, anume J.K. Rowling, și nu avusese de ce să regrete. De aceea a decis că merită să meargă și pe mâna Susannei Clarke și a cărții ei.
O altă poveste cu magie și vrăjitori, dar complet diferită de Harry Potter. Jonathan Strange & Mr Norrell este o poveste a cărei acțiune se petrece în Anglia secolului al XIX-lea, pe vremea când aceasta este amenințată de invazia lui Napoleon, iar subiectul este înfruntarea a două personaje care vor să readucă la viață arta pierdută a magiei britanice. O carte foarte groasă, cu multe note de subsol extrem de elaborate, care, deseori, par extrase dintr-un tratat academic (fictiv) de magie.
„Nu mai citisem așa ceva până atunci. Felul în care construia acea lume, foarte diferită de a noastră, dar bazată pe lumea reală, era extrem de convingătoare și descrisă cu multă precizie și delicatețe“, spune Alexandra Pringle, fost editor-șef la Bloomsbury, care a aprobat, la vremea respectivă, un prim tiraj de 250.000 de exemplare.
Pentru literatura fantasy, Jonathan Strange & Mr Norrell a avut efectul unei bombe, iar specialiștii au plasat-o imediat pe doamna Clarke, care, până atunci, se ocupase de cărți cu rețete culinare, direct alături de C.S. Lewis și Tolkien, cu un stil literar ce amintește de Jane Austen și Charles Dickens. Cartea a câștigat toate marile premii de gen, a fost nominalizată la Premiul Booker. A fost și un mare succes de public, vânzându-se în peste 4 milioane de exemplare. Mai târziu, BBC a adaptat-o sub forma unei foarte bune miniserii TV. Iar doamna Clarke a primit imediat un contract foarte profitabil pentru un al doilea roman.
Născută în 1959, în Nottingham, Susanna Clarke a fost toată viața atrasă de fantasy, mai ales de cărțile lui Lewis și Tolkien. „În fantasy există extaz și teroare, frică, dispreț și dragoste“, spune ea. A studiat filosofie, politică și economie la Oxford, preferând, totuși, literatura și încercând să scrie ficțiune în timpul liber, fără a fi convinsă că va ajunge vreodată să publice. În anii ’90, ea a ajuns la concluzia că trebuie să scrie fantasy.
Lumea lui Jonathan Strange s-a bazat pe o viziune avută de Clarke în anii ’80, imaginea unui bărbat îndoliat pe o stradă venețiană, o imagine pe care viitoarea autoare a interpretat-o ca fiind a unui personaj care a suferit o pierdere teribilă după ce a eșuat în a încerca să folosească o veche magie. Pornind de aici, ea a dezvoltat un întreg univers alternativ în care magia a existat cândva în Anglia, pe vremea unui legendar Rege-Corb, un om crescut de zâne care a ajuns să domnească sute de ani. Susanna Clarke a scos un manuscris de peste 1.000 de pagini la care a trudit un deceniu și pe care a fost mirată că cineva vrea să îl publice. Numai că, după apariția romanului Jonathan Strange & Mr Norrell, Susanna Clarke aproape că a dispărut din lumina reflectoarelor. În afară de un volum subțire de povestiri, Doamnele de la Grace Adieu, situat în același univers ca romanul de debut, Clarke nu a mai publicat nimic în anii ce au urmat.
Un articol din „New York Times“ povestește ce s-a întâmplat. Nu lipsa de inspirație a oprit-o pe Clarke să scrie, ci starea sănătății. Ani la rând, ea s-a chinuit să scrie, fără să poată realiza ceva coerent. În timp, a reușit să controleze simptomele sindromului de oboseală cronică cu care fusese diagnosticată și să revină, treptat, la lucru. A realizat repede că starea sănătății o va împiedica, cel puțin pe moment, să scrie o continuare la Jonathan Strange & Mr Norrell. A scris, în schimb, o poveste aparent mai simplă, un roman suprarealist despre un om care și-a uitat numele real și este prizonier într-un labirint. Romanul Piranesi a fost publicat în 2020, spre încântarea fanilor Susannei Clarke, fiind apreciat de critici drept „o capodoperă“ (a luat și Women’s Prize for Fiction). Iar autoarea a descoperit, după spusele ei, faptul că limitările impuse de suferința fizică au transformat-o „într-un altfel de scriitoare, una mai apropiată de eroul ei personal, C.S. Lewis“. „Cineva mi-a spus roagă-te așa cum poți, nu așa cum crezi că ar trebui, și cred că asta e valabil și pentru scris“, spune Susanna Clarke. „Scrie așa cum poți, nu cum crezi tu că ar trebui. Am avut succes numai atunci când am scris micile mele ciudățenii, urmând calea care se așterne în fața mea.“
Astăzi, la vârsta de 64 de ani și la 20 de ani de la publicarea Jonathan Strange & Mr Norrell, Susanna Clarke continuă să scrie. „Are întotdeauna o duzină de cărți în minte“, spune soțul ei, Colin Greenland, și el scriitor de science-fiction și fantasy.
Recent, Susanna Clarke a lansat The Wood at Winter, un roman scurt și ilustrat, plasat în același univers ca Jonathan Strange & Mr Norrell. „Nu îmi aduc aminte ce am pus și ce nu am pus în Strange & Norrell“, spune autoarea. „Dar mie îmi plac poveștile care par a fi mai mult fundaluri ale unor alte povești, ca și cum dincolo de povestea pe care o citești există o poveste diferită din care noi întrezărim doar sclipiri. Dintr-un anume punct de vedere, Jonathan Strange & Mr Norrell este doar fundalul unei alte povești, dar n-aș putea să vă spun exact care este acea poveste.“
În tot acest timp, Susanna Clarke lucrează la o altă carte, plasată în 1840, în timpul Revoluției Industriale, pe care o descrie drept „anti-horror“, în care este vorba despre faptul că „există ceva sublim care se ascunde aici, în lumea obișnuită“.
Galerie foto
