<pp>
Festivalul National de Teatru, 67 de reprezentatii contra a 3
milioane de lei
In perioada 4-15 noiembrie, la Bucuresti, se desfasoara Festivalul National
de Teatru. Selectionerul unic al evenimentului este si in acest an criticul
Marina Constantinescu.
Spectacolul invitat al acestei editii este Purificare, regizat de Andrei
Serban la Teatrul National din Cluj. In cifre, programul inseamna: 9 module, 31
de regizori, 49 de spectacole, 67 de reprezentatii, 24 de teatre, patru
recitaluri actoricesti, doua expozitii, patru lansari de carte, o lansare CD,
doua ateliere de creatie, patru conferinte si 33 de invitati straini. Bugetul
editiei din acest an este de 3,3 milioane lei.</pp>
Privatizarea cinematografelor – nu mai devreme de „luna
cadourilor”
Proiectul de Hotarire Guvernamentala (HG) privind strategia privatizarii
salilor si gradinilor cinematografice, initiat de Ministerul Culturii si
Cultelor (MCC), va ajunge in Guvern, cel mai probabil, in luna decembrie.
Potrivit secretarului de stat in MCC, Ioan Onisei, proiectul este inca la
Ministerul Finantelor Publice. Acesta a precizat ca a avut o „confuza
corespondenta” cu Ministerul de Finante, „care se pare ca nu a inteles foarte
bine ce inseamna acest proiect de HG”. „Am primit recent din nou niste
observatii referitoare la proiectul de HG si pot spune ca observatiile sint
nesustinute din punct de vedere legal, din punct de vedere economic si
financiar. MCC va face nota, in care va arata ca aceste observatii nu se sustin,
apoi voi merge personal la Ministerul Finantelor Publice sa discut cu directorii
responsabili, sa le explic faptul ca ceea ce sustin ei este aproape de
aberatie”, a spus Ioan Onisei.
Fotografii de Cosmin Bumbut pe blogul „contaminari2„
Contaminarea continua la Centrul National al Dansului din Bucuresti. Am decis
sa prelungim rezidenta pina pe 30 noiembrie. Din mai multe motive, mainly pentru
ca asa si-au dorit rezidentii. In timp ce Tiron dezvolta antivirusi si rezista
microbului cit poate el de tare (el zice ca nu-i asa, ca se lupta cu contaminari
inca si mai virulente), Cosmin Bumbut si Valentina Chirita accepta treptat
contaminarea. Valentina scrie playgirl & RMN – reactii post-xavier si
after-mnac (cele cinci premiere simultane de dans contemporan de la mnac), desi
ea tine sa nu precizeze exact la ce reactioneaza. In cazul lui Cosmin, e mai
limpede la ce reactioneaza. La discutiile dansatorilor de dupa repetitia la
Switching the Body a lui Ion Dumitrescu si la discutiile dansatorilor cu Xavier
Le Roy. La discutiile dansatorilor, in general.
Semnal
Revista franceza „Au Sud de l’Est”, aparuta la Editura Non Lieu din Paris,
„isi propune sa descopere diferitele expresii culturale ale unei regiuni
apropiate, dar putin cunoscute din Europa, Balcanii”, dupa cum afirma Anne
Madelain, redactorul-sef. Romania este prezenta in paginile publicatiei in chiar
primul numar, sectiunea „Terre en miroir” fiind dedicata culturii din Banat. In
colectivul de redactie apar, alaturi de oameni de cultura francezi si din tari
ale spatiului balcanic, traducatoarea Laure Hinkel si scriitorul iesean Dan
Lungu.
Citatul saptaminii
Ioan Holender, directorul artistic al Festivalului „George Enescu”,
ingrijorat de blocajele rutiere din Capitala: „Ma bucur ca, in Romania, unii au
si cite doua masini, dar, daca va fi tot asa si la anul, nu vom putea face
Festivalul”. Dupa ce, la sosirea in Romania a facut doua ore de la Aeroportul
Henri Coanda si pina la hotel, acesta a afirmat ca „o astfel de situatie nu
exista nicaieri in lume, nici macar la orele de virf”.
Articolul saptaminii
Ion Vianu, in „Romania Libera”, 30 octombrie, „Ofensa publica adusa
simbolurilor religioase”. Subiectul: Articolul 13 din viitoarea Lege a Cultelor:
„Ar fi ciudat ca reprezentantii cultelor sa aiba nevoie de a recurge la rigorile
legii pentru a-si proteja credinta. Aceasta ar dovedi o slaba incredere a insesi
religiilor in puterea de convingere. De asemenea, pare stranie sensibilitatea de
ofensa pe care o sugereaza legea, atita vreme cit crestinismul, larg majoritar
in Romania, il indeamna pe credincios sa ierte pe cel care l-a jignit. O astfel
de dispozitie legala ar semnala o religie slaba, defensiva, nesigura pe ea. Sau,
dimpotriva, o religie care, in neconcordanta cu principiile crestine, aspira sa
fie in acelasi timp o putere spirituala si lumeasca. (…) Nu credinta trebuie
sa se sprijine pe lege. Ea trebuie sa le dea oamenilor posibilitatea de a indura
existenta reala si legile, care nu sint totdeauna drepte.”