Razbunatorii se anunta deja marele succes de box office al verii: cu o saptamina inainte de lansarea oficiala in SUA, filmul a strins deja 218 milioane de dolari, cu sanse mari de a atinge suma de 600 de milioane in momentul in care cititi aceste rinduri. Este cea mai buna veste pentru Marvel Comics care, cu aceasta poveste care combina cea mai spectaculoasa echipa de supereroi cinematografici (Iron Man, Captain America, Thor, Hulk etc.), a incercat unul dintre cele mai mari si mai periculoase pariuri hollywoodiene de la Avatar incoace, acela de a transpune la cinema uriasul Univers Marvel, o adevarata mitologie moderna in benzi desenate. Este si un imens pariu financiar: insuccesul acestui film nu ar insemna numai pierderea unui buget consistent, ci ar ingropa probabil si planurile de hegemonie ale celor de la Marvel.
Lumea are nevoie de eroi
Povestea imperiului Marvel incepe in 1939, in plina Era de Aur a comics-urilor si in ajunul unui nou razboi mondial, cind un anume Martin Goodman, editor de publicatii pulp-fiction, s-a prins ca lumea se da in vint dupa nou aparutele personaje cu superputeri.
Este era in care Superman zboara pentru prima oara prin grija lui Jerry Siegel si Jerome Shuster, urmarit cu adoratie de sute de mii de cititori. Dar este si perioada tensionata in care Germania nazista isi incepe marsul distructiv asupra Europei, iar americanii, desi neutri, simt cum nori negri se aduna la orizont. Este o perioada in care publicul are nevoie tot mai mult de eroi.
Goodman decide ca e oportun sa se lanseze pe noua piata a comic-book-urilor, construind intii Editura Funnies Inc., transformata imediat in Timely Comics. A fost prima incarnare a ceea ce avea sa fie, ani mai tirziu, Marvel Comics.
In octombrie 1939, Goodman scoate pe piata prima sa revista de benzi desenate, “Marvel Comics”, nr. 1, care se distribuie in 80.000 de exemplare; al doilea numar, in noiembrie, se vinde intr-un tiraj impresionant: 800.000 de copii! “Timely Comics” intra in business cu dreptul!
In 1941, apare cel de al treilea mare personaj din menajeria “Timely”, celebrul Captain America. Succesul, in plin razboi mondial, este uluitor si este datorat primului redactor-sef al revistei, Joe Simon, si legendarului desenator Jack Kirby. Printre alti angajati apare, din 1939, si un anume Stanley Lieber, varul nevestei lui Goodman (si fiul unor emigranti din Romania!) care, dupa ce Simon se retrage, in 1941, ajunge sef al “diviziei” de comics si scrie scenarii sub pseudonimul Stan Lee.
Munca in echipa
In urmatorii ani, noua editura avea sa reziste razboiului, caderii bruste a interesului publicului pentru supereroi, isteriei anti-comics a anilor ‘50 (ce avea sa duca, in final, la impunerea unui cod de productie similar Codului Hays care cenzura Hollywood-ul) si schimbarii numelui in Atlas Comics. Istoria Marvel era inca la inceput.
Legenda oficiala spune ca Marvel Comics s-a nascut in 1961, pe un teren de golf. Martin Goodman juca o partida cu un director executiv de la distribuitorii de comics Independent News si afla de la acesta ca rivalii sai, temutii DC Comics, inregistrau vinzari uriase cu revista “Justice League of America”, un titlu care aduna intre coperti o echipa de supereroi condusa de Batman si Superman.
Pe loc, Goodman i-a dat sarcina lui Stan Lee sa creeze o versiune rivala, iar acesta, impreuna cu Jack Kirby, avea sa creeze prima echipa de supereroi Marvel: Cei 4 Fantastici. Acesta a fost adevaratul inceput al fenomenului Marvel.
Au urmat citiva ani incredibil de fructuosi pentru Marvel Comics, cind Stan Lee avea sa creeze cea mai fascinanta menajerie de supereroi din istorie: X-Menii, Incredibilul Hulk, Thor, Razbunatorii, Iron Man, Silver Surfer si, mai ales, pe Spider-Man. Impotriva acestora lupta o legiune de antieroi de neuitat: Doc Octopus, Doctor Doom, Magneto, Galactus etc.
Astfel, in anii ‘60, supereroii devin din nou vedete, iar reteta de povesti a lui Stan Lee cunoaste un succes de poveste. Pustii isi smulg revistele din mina, soldatii americani in Vietnam citesc aventurile mutantilor X-Men, eroii americani devin vedete mondiale.
Mitologie moderna
Treptat, panteonul Marvel se imbogateste cu noi si noi eroi ale caror aventuri tes in timp o uriasa si complicata mitologie. Echipe se formeaza si se desfac, eroi apar, mor sau sint inlocuiti – Marvel devine, alaturi de DC Comics, principalul fabricant de mituri moderne.
Marvel si DC Comics construiesc mitul modern al supereroilor si stabilesc bazele unei industrii cu un impact major asupra popculturii americane (si mondiale) – dar personajele inventate de Stan Lee au un lipici special la public.
Acesti eroi umani duc Marvel Comics din succes in succes. Editura rezista vremii si incercarilor, chiar trece cu bine pe linga un faliment la inceputul anilor ‘90. Ce nu a reusit insa aceasta editura in primele decenii de existenta a fost sa dea lovitura la Hollywood.
Astazi, sintem obisnuiti ca cele mai mari blockbustere sa fie filme cu supereroi, dar aceasta moda este doar de data recenta. Eroii in costume colante au trecut granita spre marele si micul ecran inca din anii ‘40, insa au avut nevoie de decenii pentru a da cu adevarat lovitura.
La inceput, doar DC Comics a reusit sa isi impuna principalii ambasadori ca fenomene de box office: pe Superman (in 1978, in filmul cu Christopher Reeves) si pe Batman (1989, in regia lui Tim Burton). Marvel insa ramine pe bara. Vinde drepturile de adaptare mai multor studiouri, dar nu rezulta decit rateuri precum The Punisher (1989), Captain America (1990), trimis direct pe video, si seriale de animatie TV.
Trepte spre Olimpul hollywoodian
Totul avea sa se schimbe in 1998 cind un erou pe care nimeni nu dadea prea multi bani, Blade, avea sa fie un succes de casa surpriza. Toti, inclusiv cei de la Marvel, ramin cu gura cascata. “Personajul era aproape necunoscut, aparuse doar din cind in cind in paginile revistei «Tomb of Dracula»“, povesteste Avi Arad, fostul CEO de la Marvel. “Dar seria de filme cu el avea sa produca venituri de 1 miliard de dolari si sa deschida drumul pentru X-Men.
Primul X-Men, regizat in 2000 de Bryan Singer, avea sa fie si el un imens succes, iar Marvel Comics au devenit brusc o potentiala uzina de hit-uri pentru Hollywood. Si, cu asemenea catalog de personaje in mina, miscarea logica a fost infiintarea Studiourilor Marvel.
“Aveam pe perete, in birou, un poster cu intreg Universul Marvel, cu toate personajele noastre”, spune Avi Arad. “Spuneam ca, daca as arunca o sageata, orice personaj as nimeri acesta ar fi un subiect perfect pentru un film de succes sub brandul Marvel.”
Initial, Marvel Studios gestioneaza filmele bazate pe francize Marvel date marilor studiouri, incercind sa controleze partea de preproductie si, de fapt, sa aiba un control mult mai mare. “Un studio”, explica Arad, gestioneaza cam 500 de proiecte de filme, e usor sa te pierzi printre ele. Noi nu vrem asa ceva.”
Dupa ce seriile Blade, X-Men si Spider-Man aduc tone de bani studiourilor Fox, Avi Arad (care este si producator executiv pentru toate aceste productii) isi da seama ca Marvel trebuie sa mearga mai departe si sa finanteze singuri filmele. Marea bomba vine in septembrie 2004 cind cei de la Marvel bat palma cu Paramount Pictures pentru dezvoltarea a zece filme in opt ani, bazate pe eroii Ant-Man, The Avengers, Black Panther, Captain America, Cloak & Dagger, Doctor Strange, Hawkeye, Nick Fury, Power Pack, Shang-Chi. Marvel primeste peste 500 de milioane de dolari pentru acest urias proiect, punind prima dala pe drumul spre The Avengers.
Drumul spre Avengers
Acordul facut cu Paramount este punctul de plecare al acestei mega-invazii a eroilor Marvel pe marile ecrane. In 2005, Avi Arad anunta ca Marvel intentioneaza sa realizeze o adaptare cinematografica a seriei The Avengers. Dar, cum un asemenea film ar fi fost o adevarata superproductie chiar dupa standardele actuale ale blockbusterelor (si, prin urmare, un pariu foarte riscant), publicul trebuia in prealabil pregatit pentru asa ceva.
Cum? Simplu: Marvel va crea cite un film despre fiecare supererou din echipa in parte pe care le va lansa rind pe rind, stabilind identitatea fiecaruia si prezentindu-i publicului de cinema care, posibil, nu era inca familiarizat cu acestia. Fiecare film avea sa fie o piesa dintr-un puzzle care va culmina in cele din urma cu The Avengers, productie ce va reuni sub acelasi generic toti acesti supereroi.
Aceste filme, impreuna, transcriu pe marile ecrane mitologia inventata vreme de decenii in paginile revistelor de benzi desenate, formind “Universul Cinematografic Marvel”, asa cum a fost el denumit public in 2009 de catre Kevin Feige, presedintele studiourilor Marvel.
1. Iron Man (2008)/Iron Man 2 (2010). Proiectul unui film cu Iron Man, un personaj Marvel mult mai putin popular decit Omul-Paianjen, a trecut, din 1990 incoace, de la un studio la altul, de el interesindu-se mai multe nume celebre de la Hollywood printre care Nicolas Cage, Tom Cruise si Quentin Tarantino. In cele din urma, Marvel au recuperat drepturile si au decis ca Iron Man sa fie primul lor film independent, cu Jon Favreau pe post de regizor. Avea sa se dovedeasca un imens succes de box office, primit calduros de critici si fani, gratie unei interpretari de neuitat din partea lui Robert Downey Jr. (intr-un rol care, la prima vedere, nu i s-ar fi potrivit) si unor scene trepidante de actiune, foarte bine tinute in friu.
2. Hulk (2008). Pe cit de popular este furiosul urias verde in paginile comics-urilor, pe atit de ghinionist s-a dovedit pe marile ecrane. In afara de o multime de seriale animate, el a fost intii vedeta unui serial TV. In 2003, reputatul Ang Lee (Oscar pentru Tigru si dragon si Brokeback Mountain) dirijeaza o noua adaptare, o poveste a originii personajului, cu proaspat descoperitul australian Eric Bana in rolul savantului care se transforma in Hulk. Creatura este generata complet pe calculator, dar, cum tehnologia nu e chiar bine pusa la punct, rezultatul aduce cam prea mult cu Shrek. Filmul, mult prea ambitios, nu este un succes.
Marvel reiau proiectul, decisi sa ignore ceea ce a facut Lee si sa rescrie “pe curat”, cu intentia declarata de “a da cu adevarat startul unei francize Hulk marca Marvel”. Edward Norton ii ia locul lui Eric Bana, francezul Louis Letterier (Inclestarea Titanilor) este desemnat regizor, scenariul rescrie povestea pentru a se potrivi mai mult cu planul pentru Avengers. Lansat in 2008 cu titlul The Incredible Hulk, acest al doilea capitol al Universului Cinematic Marvel este primit cu mai multa caldura si are un succes consistent la incasari.
3. Thor (2011). Al treilea membru al echipei Razbunatorilor este Zeul Tunetului din mitologia scandinava, adus pe ecrane anul trecut in primul film cu supereroi al “shakespearianului” Kenneth Brannagh. Interpretat de alt “nou-venit” din Australia, Chris Hemsworth, Thor isi prezinta publicului povestea originii sale: zeu expulzat din Asgard in urma masinatiunilor fratelui sau malefic, Loki (Tom Hiddleston), exilat pe Pamint unde este capturat de SHIELD si unde isi gaseste aleasa inimii, pe astrofiziciana Jane Foster (Natalie Portman). Un mare succes de critica si public.
4. Captain America (2011). Ultima etapa din drumul spre Avengers a fost prezentarea primului mare supererou Marvel, Captain America, adus pe ecrane la numai o luna dupa premiera lui Thor. A fost dat pe miinile capabile ale lui Joe Johnston (Jumanji, Jurassic Park 3, The Rocketeer), iar de sarcina interpretarii credibile a rolului principal se achita stralucit Chris Evans, “veteran” al productiilor Marvel, care a interpretat rolul Tortei Umane in cele doua serii din Cei 4 fantastici.
Viitorul: Deja Razbunatorii s-au dovedit un mare succes financiar, deci studiourile Marvel isi pot vedea linistite de treaba. In scurta vreme vor incepe filmarile la Iron Man 3, urmat de episoadele secunde din Thor si Captain America, dupa care un nou The Avengers va fi lansat pe ecrane. De asemenea, Marvel fac planurile pentru noi filme bazate pe eroii lor, posibil si un alt Hulk. Ramine doar de vazut cita vreme publicul se va dovedi interesat de aceste povesti cu zei moderni si supereroi umani.
Care este secretul succesului Marvel?
Stan Lee nu oboseste niciodata sa sublinieze faptul ca, in ciuda puterilor lor supranaturale, eroii sai sint in primul rind oameni, cu fobiile, necazurile si neimplinirile lor. Cind nu se joaca de-a Spider-Man, Peter Parker este un adolescent care greu reuseste sa scoata o fata in oras; in ciuda averii si a puterii sale, Iron Man trece la un moment dat printr-o faza de tragic alcoolism… Alti eroi nu au trup de zei: sint monstri, sint desfigurati sau au probleme de adaptare sociala.
“Am incercat sa creez eroi autentici facindu-i cit mai reali posibil”, spune Lee. “Cunoasteti pe cineva cu o viata cu adevarat perfecta? Pe vremea cind scriam primele dintre aceste reviste, Kennedy parea a trai viata perfecta, dar a sfirsit asasinat… Toata lumea are probleme si toata lumea are suferinte secrete.”
Baieti isteti, Stan Lee si desenatorii sai (Kirby, Steve Dikto s.a.) au ideea de a plasa aventurile delirante ale eroilor costumati in “lumea reala”, rescriind legile comics-urilor pentru a reflecta mai bine spiritul epocii. Marvel nu s-a temut niciodata sa prezinte evenimentele din realitate in benzile desenate. In anii ‘40, Torta si Captain America luptau cu nazistii, in anii ‘60, Thor si Iron Man se infruntau cu fortele comuniste.
“Dintr-odata, la inceputul anilor ‘60, Superman si DC pareau mai plicticosi decit un cintec de Pat Boone, in vreme ce Marvel erau la fel de incitanti precum Beatles si invazia rock britanica”, remarca scriitorul Geoff Boucher.
De-a lungul vremii, Marvel au respectat aceasta reteta: in septembrie 2001, Spider-Man contempla terifiat ruinele fumeginde de la World Trade Center, mai recent presedintele Obama isi face si el aparitia intr-o revista cu Omul Paianjen.