Discutia a debutat cu semnarea unui protocol de colaborare intre ICR si Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER). La eveniment ar fi trebuit sa participe premierul Victor Ponta si presedintele Senatului, Crin Antonescu, dar in cele din urma acestia nu au mai venit.
Fostul presedinte Emil Constantinescu a ajuns cu intirziere. Presedintele-director general al Societatii Romane de Televiziune, Claudiu Saftoiu, a venit la timp, dar, din ultimul rind al salii, pe toata durata dezbaterilor, a navigat pe Facebook si a facut schimb de sms-uri.
Comunismul romanesc, de la Heidegger la Habermas
Presedintii celor doua institute nu au explicat ce inseamna, concret, protocolul de colaborare semnat miercuri. Dupa parafarea documentului, Andrei Marga s-a multumit doar sa citeasca din ceea ce semana mai degraba cu un curs universitar despre teoria socialismului, a marxism-leninismului si stalinismului. Totul condimentat cu citate sau referiri la Søren Kierkegaard, Martin Heidegger, Karl Marx, Theodore Adorno, Jurgen Habermas, Robert Musil, Johann Fichte, Arthur Koestler, Alain Besancon si altii.
Andrei Muraru, presedintele executiv al IICCMER, a rezumat colaborarea astfel: “Protocolul are ca principal scop popularizarea activitatii Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului prin editarea unor volume fundamentale, cursuri de vara, expozitii, programe de prelegeri privind istoria comunismului in Romania”.
Restul discursului sau a vizat opacitatea justitiei romanesti, atunci cind vine vorba de judecarea unor tortionari. “Am depus pina acum 7 sesizari penale, cu citeva sute de potentiali faptasi, care au fost respinse de parchet din diferite motive”, a mentionat Andrei Muraru. Apoi a vorbit despre piedicile puse de fosta guvernare: “Mai mult, in 2010, institutul a pierdut dreptul de a mai depune plingeri in justitie si l-a recuperat in aceasta vara”. Si a laudat deschiderea noii puteri: “Bani cheltuiti inainte pentru excursii exotice se duc acum catre bursierii romani care vor studia comunismul. In plus, dorim crearea unui memorial la Rimnicu Sarat, pentru victimele comunismului. Am reusit sa impunem acest lucru in programul de guvernare actual si ni s-a promis ca va fi facut pina in 2016”.
Pe detinutii politici nu-i cauta nimeni
Singurul discurs puternic, care a ridicat cu adevarat problema modului fals in care este condamnat comunismul in Romania, i-a apartinut lui Octav Bjoza, presedintele Asociatiei Fostilor Detinuti Politici din Romania (AFDPR). Acesta a deplins ignorarea, dupa 1989, a celor care au trecut prin inchisorile comuniste si a cerut rezultate concrete inainte ca toti acestia sa nu mai fie. “Sper sa apucam sa vedem macar un singur caz al Institutului pentru investigarea comunismului rezolvat. In urma cu 60-70 de ani, prin lupta noastra, nu am reusit sa impiedicam sau sa alungam trupele sovietice care au ramas aici 14 ani de zile. Dar am demonstrat unei lumi intregi ca in aceasta tara nu toti am fost niste lasi si niste lingai ai partidului comunist al Moscovei, am demonstrat unei lumi intregi ca in aceasta tara, atunci cind este vorba de salvarea demnitatii unui neam, nici chiar jertfa suprema n-a insemnat prea mult”, a declamat Octav Bjoza.
Multi dintre cei prezenti in sala s-au simtit direct vizati si unii au lasat privirile in jos cind au auzit ceea ce a urmat. “Daca in aceasta tara, lucrurile merg asa cum le vedem si le traim, se datoreaza in primul rind crizei morale. Ne zbatem intr-o criza morala care din ce in ce se adinceste si, fara modestie, nu pot sa nu afirm ca in aceasta tara mai exista ultimele ramasite, ultimele firmituri in ale moralei; atunci cautati, fratilor, intre zidurile AFDPR-ului. Dar nimeni nu ne-a calcat pragul in cei 23 de ani. Si vreau sa mai afirm ca nici in anchetele Securitatii, batuti, nici la muncile silnice, in lanturi, flaminziti, nu ne-am simtit mai umiliti ca in ultimii trei-patru ani in aceasta tara. Muncim, facem institute, dar noi ne ducem aceasta povara si suferim in demnitate. Sintem singura tara fosta comunista in care nici un fost detinut politic, in calitatea sa de detinut politic, nu a fost decorat de presedintele tarii”, a avertizat presedintele asociatiei detinutilor politici.
Octav Bjoza nu a ramas dator nici presedintelui Traian Basescu: “In 18 decembrie 2006 a fost condamnat comunismul. A fost un lucru formal, am trait un sentiment atunci – pentru ca am fost prezent in sala Parlamentului – ca asist la un circ, care a fost penibil. In drum spre Parlament ne gindeam ca vom fi sarbatoriti, ca vom fi plasati undeva central, nici vorba de asa ceva. Iata o alta umilinta. Am cerut in patru ani de zile presedintelui Romaniei sa ne primeasca in audienta doar ca sa ne cunoasca. Dupa a sasea scrisoare, am primit un raspuns de la consilierul prezidential Piscociu, care mi-a recomandat sa merg sa ma inscriu in audienta la consilierul cu probleme cetatenesti. Cita nerusinare. (…) Cind sint in opozitie, toti ma iau in brate, dar cind ajung la putere, toti au uitat de noi”.
Acesta le-a cerut politicienilor sa dezbata mai putin si sa actioneze mai mult, pina nu e prea tirziu. “Am fost sute de mii, dar stiti citi mai traim astazi? Nici 3.000 dintre cei care am facut lagare si inchisoare. Sintem pe terminate si macar acum, daca alte lucruri nu se pot rezolva, ii rog pe cei care au puterea sa faca in asa fel incit sa apucam si noi sa vedem ca se finalizeaza ceva”.