Seria de dezbateri despre starea in care se afla Europa de azi a avut loc la Bucuresti intre 19 si 20 septembrie, in continuarea unor intalniri asemanatoare care s-au desfasurat la Budapesta in 2012 si 2013. Daca acum un an, situatia de pe continent nu era inca suficient de ingrijoratoare, zona europeana se afla in 2014 sub amenintarea conflictului dintre Rusia si Ucraina, dar si a revenirii retoricilor nationaliste in tari mult mai tolerante in trecut. „Natiunile au oarecare dificultati sa concilieze imperativul cooperarii, al actiunii economice si politice concertate (implicand, intre altele, anumite cedari de suveranitate) cu sentimentul identitatii etnice, al traditiilor locale, al orgoliului national. Uniunea Europeana n-a gasit inca modalitatea cea mai eficienta de a tine in echilibru aceste tendinte contrare“, a afirmat Andrei Plesu, in brosura care a precedat dezbaterile reunite sub genericul „Si daca Europa esueaza?“. Va rezista continentul tuturor „noutatilor“ cu care se confrunta?, se intreaba Andrei Plesu. „Va reusi sa contracareze spectrul diviziunii, de care pare urmarita dintotdeauna? S-a impartit intre Roma si Bizant, intre catolicism si ortodoxie, intre catolicism si protestantism, intre Imperiu si Papalitate, intre Est si Vest, intre Nord si Sud, intre germanitate si latinitate, intre comunism si capitalism“, arata filosoful.
„Europa nu va esua, dar ce se intampla daca esueaza statul-natiune? Statul-natiune este atacat, atat de jos, cat si de sus. De sus, chiar de la nivelul UE, pentru ca i se cere sa renunte la parti importante din suveranitatea sa: justitia, diferite legi, in zona economica. De jos, pentru ca in ultimii doi ani au inceput sa se manifeste tot mai multe miscari de secesiune la nivel regional, iar conflicte vechi, cum este cel din Catalunia, revin la suprafata“, a apreciat Andrei Cornea, profesor la Universitatea Bucuresti, in cadrul dezbaterii „Europenism si etnicitate. O reinventare a conceptului de stat national“, care a avut loc pe 20 septembrie. Paradoxul vine din faptul ca noile regiuni care vor sa se rupa de statele din care fac parte acum vor sa ramana in cadrul Uniunii Europene dupa ce isi vor obtine independenta. Tocmai de aceea, in viziunea lui Andrei Cornea, Europa, in ansamblul sau, nu a esuat.
Pe de alta parte, miscarile nationaliste devin tot mai puternice pe continent, a fost concluzia la care au ajuns atat Ilma Rakusa, scriitoare elvetiana de origine slovaca, cat si romanciera croata Slavenka Drakulic. „Marele autor iugoslav Danilo Kis a spus inca din 1973 ca nationalismul este in primul rand paranoia colectiva si individuala, urmare a invidiei si a temerilor, dar mai ales a pierderii identitatii individuale. Nationalismul este o ideologie a banalitatii, este ultima ideologie si demagogie indreptata catre popor si subliniez cuvantul popor“, a apreciat Ilma Rakusa. Aceasta a amintit ca o miscare ingrijoratoare se manifesta in Ungaria, unde partidul premierului Victor Orban, FIDESZ, are o politica extrem de nationalista, cu sloganuri rasiste si antisemite, in timp ce maghiarimea este exagerata si descrisa ca o natiune eroica. „Orban manipuleaza in mod constient mitul maghiarimii ca victima, al unei Ungarii care a pierdut doua treimi din teritoriul sau in 1918. Orban cere ca astfel de nedreptati sa nu fie uitate niciodata si trebuie razbunate. Ideologia sa prinde pentru ca momentan maghiarii se simt izolati si neintelesi, fapt care duce la o autocompatimire agresiva, la o izolare si mai mare“, a aratat scriitoarea elvetiana.
Criza financiara nu a facut decat sa adanceasca frustarile europenilor, chiar si ale celor din Occident, care simt ca le sunt luate slujbele de catre muncitorii din Est si din Orient. Prin urmare, tot mai puternice miscari impotriva migrantilor se manifesta pe continent. Pe de alta parte, chiar si cei care doreau sa se integreze cat mai repede in UE se declara acum dezamagiti. „O reactie adversa fata de Uniunea Europeana, de exemplu, vine din Est pentru faptul ca multi oameni simt ca nu au obtinut ce au asteptat, nu au apartamente mai bune si nici neveste mai bune“, a glumit si a vorbit serios in acelasi timp romanciera croata Slavenka Drakulic. Aceasta a tinut sa faca o distinctie clara intre nationalism si patriotism. „Nationalismul are nevoie de un dusman impotriva caruia sa-si indrepte ura, in timp ce patriotismul are nevoie de o tara pe care sa o iubeasca“, a mentionat scriitoarea. De aceea, nu trebuie confundate cele doua viziuni. Totusi, Slavenka Drakulic a apreciat ca o eventuala rupere a statelor actuale in regiuni nu e neaparat nefasta pentru Europa, daca asta ii face pe oameni sa se simta mai bine in pielea si in zona lor.
Toti suntem turci
Edhem Eldem, istoricul turc invitat la dezbaterea „Granitele Europei: o amenintare, o zona gri sau o zona de negociere“, l-a facut pe Andrei Plesu sa-si aminteasca o gluma care pana la urma vorbeste tot despre nationalism si identitate. Profesorul turc a spus, intr-o intalnire anterioara, referindu-se la vechea rivalitate dintre Grecia si Turcia, ca „si grecii sunt tot turci, doar ca se cred italieni“. In replica, eseistul roman a adaugat ca „si romanii sunt tot turci, doar ca se cred francezi“. In schimb, un profesor ungur, auzind discutia, a punctat: „Ungurii sunt tot turci, doar ca se cred unguri“. Eldhem Eldem s-a declarat un sustinator al integrarii Turciei in Uniunea Europeana, dar a remarcat faptul ca amanarea acestui moment de catre statele occidentale nu face decat sa creasca frustrarea printre turci, care incep sa intoarca spatele Europei. Astfel se explica succesul electoral al lui Recep Tayyip Erdo?an, ales presedinte anul acesta in ciuda ideologiei sale islamice si a unei conduceri autoritare. „Exista un pericol enorm, si acest pericol este unul foarte mare pentru Europa, pentru lume si pentru regiune. Trebuie sa privim periferia mai mult decat ca un obiect, pentru ca aceste zone gri sunt potentiale zone de nelegiure. Asta imi aduce aminte de Razboiul Rece, un conflict intre doua blocuri, fiecare cu satelitii lor. Dar celor doua blocuri nu le pasa cu adevarat daca satelitii respectau drepturile omului si principiile legii, ci doar daca erau supuse si daca serveau intereselor strategice. Acest lucru a permis abuzuri“, a explicat Eldhem Eldem.
Printre invitatii din strainatate care au mai participat la dezbaterile de la Bucuresti, organizate de Fundatia Noua Europa, alaturi de Deutsche Akademie fur Sprache und Dichtung, S. Fischer Stiftung si Allianz Kulturstiftung, s-au numarat istoricul maghiar Ghyorgy Dalos, Yaroslav Hrytsak, istoric si publicist ucrainean, Ivan Krastev, unul dintre cei mai importanti analisti politici contemporani, si Michael Stolleis, jurist si istoric pe probleme de drept.