Acum, dupa ce ultimul sau director, Dan Dobos, a plecat certandu-se cu toata lumea, responsabilitatea candidaturii Iasului a ramas in mainile lui Florin Cintic, care ar trebui sa salveze institutia formandu-si propria echipa de experti nationali. Bonus, ieri, in sedinta de Consiliu Local, boardul Fundatiei s-a marit cu doi noi membri: universitarul Daniel Sandru si liderul consilierilor locali PNL, Marius Danga.
Istoria Fundatiei este una confuza
„Trebuie sa intelegem ca a investi in cultura nu inseamna sa ne limitam la a finanta o serie de evenimente culturale. O strategie coerenta in acest sens poate duce catre rebranduirea unui oras, il poate face mai atractiv, atat pentru turisti, care il vor percepe ca pe o destinatie si nu ca pe un punct de trecere catre un alt obiectiv de interes, dar si pentru tineri, care vor alege sa ramana si sa lucreze in Iasi“, avea sa declare in iunie 2013 Philippe Kern, fondatorul si managerul companiei KEA European Affairs din Bruxelles, specializata pe servicii de consultata si suport in domeniile culturii si a industriilor creative. Acesta se afla intr-o vizita de trei zile la Iasi in momentele in care in oras inca nu se infiripase gandul concret al unei candidaturi pentru titlul de Capitala Culturala Europeana. In mod surprinzator, cursa pentru aceasta titulatura nu a inceput prin asumarea de catre Primaria Municipiului Iasi a obiectivului si prin infiintarea Fundatiei Iasi – Capitala Culturala Europeana 2021 (FICCE). In mai 2013, europarlamentarul PSD, Catalin Ivan, a infiintat o asociatie cu un nume similar al fundatiei de astazi, care a functionat pana la momentul in care Gheorghe Nichita si-a asumat personal proiectul candidaturii.
Primul pas facut de Iasi in aceasta cursa fusese insa intarziat. Fundatiile sau asociatiile fusesera infiintate cu luni sau ani inainte in cazul altor orase contracandidate. Acestea incepusera deja sa implementeze proiecte si aveau o directie generala mult mai avansata. Daca prima actiune veritabila a fost realizata de fundatia ieseana in septembrie 2013, organizatia similara de la Cluj facuse pasi in directia aceasta cu trei ani mai devreme. In acest sens, atat la infiintarea FICCE, cat si la prezentarea de anul acesta a conceptului, sloganului si logo-ului, organizatorii au putut face comparatii cu materialele lansate anterior de contracandidatele in aceasta cursa.
Boala traseismului politic loveste temelia FICCE
Unul dintre cei mai importanti si mai vizibili pasi realizati de catre institutie pentru indeplinirea scopului propus a fost realizarea unei colaborari in luna februarie a lui 2015 cu Cernauti si Chisinau, pe aceasta idee marsand de altfel intregul concept al candidaturii – realizarea unui hub est-european al culturii.
Din 2013 si pana astazi, structura fundatiei a ramas constanta. Aceasta este alcatuita dintr-o adunare generala a membrilor, dar si dintr-un Consiliu Director, un board, compus din presedintele Gheorghe Nichita (primarul Iasului fiind aflat in prezent sub arest la domiciliu) si doi vicepresedinti – istoricul Florin Cintic si Cosmin Coman, care conduce Directia de Dezvoltare si Proiecte Europene din cadrul Primariei. Pe langa acestia, in 2013 mai existau patru membri, consilieri locali. La momentul respectiv, ideea era ca fiecare membru sa fie dintr-un partid reprezentat in Consiliul Local: Camelia Gavrila, PNL, inspector scolar general al Iasului, Simona Elena Vranceanu, PSD, Florin Boca, PPDD, si Gabriel Surdu, PDL. In urma celebrei ordonante Dragnea care permitea traseismul politic, ca la un semn, trei dintre consilierii locali, membri in boardul fundatiei, au trecut la PSD.
Dobos s-a simtit nesustinut
Demisia lui Dan Dobos de saptamana trecuta nu a reprezentat prima schimbare in conducerea fundatiei. In luna aprilie, Daniela Cujba, director executiv, a fost eliberata din functie de Gheorghe Nichita, argumentul principal al conducerii primariei fiind acela ca nu a putut explica concret cum si pe ce a fost cheltuit bugetul FICCE. Dobos a fost numit interimar pe functia ocupata pana atunci de Cujba, indeplinind concomitent si o alta functie, cu sarcini neelucidate, de project manager. In ceeea ce priveste demisia lui Dan Dobos, acesta si-a anuntat-o prima data pe blogul personal, lansand o serie de atacuri la adresa consilierului local PNL Marius Danga, care a contestat intr-o sedinta de CL conceptul si sigla privind participarea Iasului la competitia din 2021, dar mai ales la adresa actualului primar interimar, Mihai Chirica. „Am rezistat impreuna cu admirabilul profesor Florin Cintic la nenumarate asalturi ale agramatilor frenetici, ale hermeneutilor neterminati (ca sa inteleaga si dl. Danga, sintagma asta se refera la aia care cred ca zeii isi crantane copiii), ale imbecililor postaci (idem) si ale politicienilor dispusi sa distruga orice pentru a imparati peste… ruine linse de aripile triste ale ceturilor fetide de putregai politicianist liberal (ibidem)“, a precizat acesta in postarea de pe blogul sau. Dobos l-a numit pe Mihai Chirica „funestul primar interimar“, „primar interimar galactic“, l-a acuzat ca i-a furat ideea de a-l coopta in boardul FICCE pe Dan Lungu, directorul Muzeului Literaturii Romane Iasi, si a spus ca eventuala Comisie Consultativa ce se dorea a fi infiintata avea atributii „doar in imaginatia fecunda a dlui gigantesc primar interimar“.
Motivele supararii lui Dan Dobos care au condus si la demisia sa tin de faptul ca in CL s-a votat infiintarea unei Comisii Consultative care sa functioneze pe langa boardul Fundatiei si din care sa faca parte si Dan Dobos, gest prin care a interpretat ca se dorea ca acesta sa fie dat la o parte din functiile executive. Contactat de catre „Suplimentul de cultura“ pentru a obtine un punct de vedere cu privire la aceasta demisie, Dobos a precizat ca se afla in concediu.
„N-am, domnule, nici un minut. Sunt in concediu. Ma suni matale pe 15 iulie, asa, daca vrei sa vorbim“, a declarat acesta.
Dan Dobos, considerat de Mihai Chirica „un accident“
In ceea ce priveste planurile cu privire la prezentul si viitorul Fundatiei, primarul interimar Mihai Chirica a lasat sa se inteleaga ca se duc in acest moment o serie de discutii ca Florin Cintic sa isi aduca o echipa alaturi de care sa porneasca, independent, la construirea si redactarea dosarului de candidatura pentru 2021. „Sub premisa renuntarii mele la functia administrativa, ca Iasul sa devina capitala culturii europene ramane principalul obiectiv. Am avut o discutie personala cu domnul Florin Cintic, i-am intins mana neconditionat pentru acest proiect. Neconditionatul rezumandu-se la faptul ca el, cu echipa pe care el si-o cladeste, cu drumul pe care el il propune, cu formatiunile de lucru pe care el le aduna si cu libertatea pe care el si-o solicita sa mearga mai departe. Si, din fericire, domnul Florin Cintic a spus ca da, asa vreau, asa merg mai departe“, a precizat Mihai Chirica. El a spus ca Florin Cintic a acceptat sa devina noul director al FICCE, sub titulatura de director artistic, ca are „sprijinul neconditionat al administratiei“ si ca se incearca si obtinerea unui consens politic in sprijinirea proiectului. „Eu cred si in consensul politic. Vom continua acest demers, vrem sa cream consensul total asupra acestui proiect si asupra finalitatii sale. Credem in el, vrem sa facem toate demersurile pana la capat“, a completat primarul interimar.
Cu privire la demisia lui Dan Dobos, Mihai Chirica a precizat ca insasi prezenta sa la fundatie a fost „un accident“ si ca fostul director al FICCE le-ar fi reprosat membrilor boardului ca au venit in audienta la primarie. „Accidentul Dobos luati-l ca atare, face parte din trupa de scafandri si a spus-o si el. Si-a permis intr-o modalitate absolut mizerabila pentru un om care mai si scrie sa ii cheme pe cei de la fundatie sa ii intrebe de ce v-ati dus cand v-a chemat Chirica? I-am chemat pentru ca e prima data cand am intrat in contact cu acest sanctuar al obscuritatii in care nimeni nu stia si inca nu stie nimeni ce se face acolo si de ce. Am vrut sa stiu si eu unde se duc banii aia, macar de amorul artei“, a conchis primarul interimar.
Echipa va fi aleasa de Florin Cintic
In ceea ce priveste viitorul acestei fundatii, Florin Cintic a precizat ca in formula discutata cu Mihai Chirica este dispus „sa preia fraiele“ candidaturii si sa demareze toti pasii necesari pentru inscrierea la timp in competitie. „Primul lucru pe care il vom face este sa ne intalnim sambata (n.r.: astazi) cu boardul, fiindca eu plec apoi la Sibiu. Acolo este Bursa spectacolelor pentru toate orasele care fac dosarul in acest moment si este o intalnire extrem de importanta, la care vin si cei din Grecia“, a declarat Florin Cintic. Acesta a spus apoi ca se pregateste sa vina saptamana viitoare cu proiectul, conceptul si echipa pe care doreste sa o compuna in fata Consiliului Local si sa le ceara sprijinul, atat politic, cat si financiar. „Daca CL aproba ceea ce vreau eu sa fac, atunci de pe 1 iulie incep sa scriu dosarul de candidatura“, a adaugat acesta.
Florin Cintic vrea sa compuna o echipa de experti din afara Iasului, persoane cunoscute la nivel national si, spune acesta, priceputi in domeniile conexe necesare realizarii dosarului de candidatura. Expertii „de prima mana cu un CV impresionant“ vor lucra alaturi de acesta si de un roman stabilit in Bruxelles. Viitorul director artistic al FICCE militeaza insa si pentru o cooperare politica, in absenta careia Florin Cintic spune ca nu se va putea reusi pastrarea unui climat de liniste. „De la bun inceput i-am propus primarului ca in board sa fie reprezentate toate partidele politice, ca sa eviti, atat cat se poate, caci el va exista intotdeauna, conflictul electoral“, a conchis acesta. Una dintre propunerile pentru ocuparea unui loc in boardul FICCE a fost prof.dr. Daniel Sandru, venita din partea PNL. Acesta a fost votat ieri in cadrul unei sedinte extraordinare de Consiliu Local, alaturi de liberalul Marius Danga, fost viceprimar al Iasului in perioada USL si lider al consilierilor PNL. Sandru a precizat ca oricine doreste sa faca parte din board trebuie sa respecte o serie de obiective, pe care si le-ar asuma si el, individual. „Este necesara demisia de urgenta din calitatea de presedinte al fundatiei a lui Gheorghe Nichita, daca inca mai are aceasta pozitie, dat fiind statutul pe care il are din aprilie incoace si trebuie insistat pe transparenta deciziilor si transparenta finantarii si a fondurilor fundatiei“, a specificat prof.dr. Daniel Sandru. Acesta considera ca situatia actuala in care Iasul concureaza impotriva mai multor orase din Romania „nu este una roz“ si ca aceasta conditie culturala pe care o are Iasul este una necesara, „dar nu suficienta“ pentru o candidatura valida. „Trebuie sa nu ne ascundem dupa deget si sa privim concret si nu utopic. Nu ne ajuta cu nimic traditia culturala daca nu putem proiecta o strategie care sa mizeze pe conditia de europenitate a orasului Iasi. Or, din pacate, modul in care au evoluat pana in prezent lucrurile nu sunt satisfacatoare in acest sens. Nu se stie cum au fost cheltuite fondurile publice, nu exista un raport de activitate, toate problemele comparate cu ce se intampla la Brasov, Craiova, Cluj sau Arad ne arata ca putem sa stergem de praf aceasta eticheta de capitala culturala a Romaniei, dar ca nu ne rezolva problema de fond. La ora aceasta, Iasul nu ofera nici o vizibilitate, desi promitea sa aiba sanse in aceasta cursa“, a adaugat directorul revistei culturale „Timpul“.
Indiferent de numele celor care vor fi in boardul Fundatiei si de expertii ce urmeaza sa fie cooptati de catre Florin Cintic in redactarea dosarului, problema cea mai importanta a candidaturii Iasului pentru Capitala Culturala Europeana in 2021 este cea a timpului. Avand in vedere ca fundatia si-a inceput activitatea destul de tarziu, calendarul scrierii proiectului a fost dat peste cap de situatia penala a primarului suspendat Gheorghe Nichita, iar implementarea proiectelor de anvergura a suferit in ultimii ani, se mai poate considera Iasul un candidat valabil in reprezentarea imaginii de Capitala Europeana a Culturii?
Prioritatile Fundatiei s-au schimbat radical de la inceputul anului
In cursa pentru obtinerea titlului de Capitala Culturala Europeana pentru 2021, FICCE a alocat anul trecut un buget de 2.000.000 de lei. Printre evenimentele organizate special pentru aceasta cursa, intr-un raspuns trimis „Suplimentului de cultura“ la inceputul anului de fostul director, Daniela Cujba, fundatia a mentionat Festivalul International al Educatiei (FIE), Festivalul de Arta Performativa PERFORM si o serie de evenimente de mica amploare, cum ar fi expozitii de fotografii, „Capsula Timpului – Povestea ta este si povestea Iasului“ sau „Suvenir din Iasi“. Drept dovada, cele mai importante elemente ale dosarului de candidatura ale Iasului au avut de suferit anul acesta. Dintr-o lipsa de intelegere cu FICCE, reclamata in paginile „Suplimentului de cultura“ de actorul si regizorul Octavian Jighirgiu, director al Festivalului PERFORM, acesta din urma nu a mai fost organizat. La inceputul anului, reprezentantii fundatiei considerau Festivalul PERFORM ca fiind o piatra de temelie in zona cultural-teatrala, care „a relansat conceptul de fringe si a deschis perspectivele unei noi explorari a zonei teatrale independente din Romania. Organizatorii au demonstrat ca Iasul poate construi un brand national si international prin acest festival alternativ, singular in peisajul cultural romanesc, conform cronicilor de presa si aprecierilor criticilor“, a spus la vremea respectiva Daniela Cujba.
Pe langa bugetul FICCE pe anul trecut, de 2.000.000 de lei, reprezentantii fundatiei sustin ca s-au adaugat finantari din doua proiecte europene. Acestea sunt „Europa pentru Cetateni“, prin care Iasul s-a inscris in reteaua europeana „My European City“, si granturi SEE pentru proiectul „Istoria minoritatilor – o abordare cultural-artistica a diversitatii“. Ultimul proiect a fost conceput in perioada ianuarie – aprilie 2014 si a obtinut finantarea de 702.000 de lei, nerambursabila, avand ca obiectiv general „sporirea dialogului cultural prin intelegerea diversitatii culturale. Prin acest proiect vrem sa redefinim identitatea Iasului dintr-o noua perspectiva. Proiectul isi propune sa relanseze dezbaterea interculturala, sa descopere afinitatile si deosebirile acelorasi traditii minoritare, exprimate in spatii europene diferite, sa apropie operatorii culturali romani de cei din alte state europene, sa sporeasca emulatia artistica a marii familii de pe vechiul continent“, dupa cum a precizat Daniela Cujba, despre un alt proiect a carui continuitate este incerta.