Din culisele numirii, cum ai ajuns director al fundatiei? Cine a facut propunerea, cine a sprijinit-o?
Locuiam la Bruxelles si eram in tara din motive personale. A fost o intamplare interesanta pentru ca nu ma asteptam, chiar plecam inapoi spre Belgia cand am primit un telefon si am ramas surprins – ma sunase domnul Florin Cintic, directorul artistic al fundatiei, apoi domnul viceprimar Daniel Matasaru, si mi-au spus ca exista aceasta pozitie daca ma intereseaza. Am zis ca ma voi gandi, am ajuns in Bruxelles si am inceput sa dau niste telefoane, am discutat si cu alte persoane pe care le mai stiu din Iasi, din diferite domenii, si mi-au povestit mai multe. Evident, am acceptat dupa ce m-am documentat, cu multe rezerve pentru ca este o situatie destul de delicata, au fost destul de multe schimbari in trecut si sunt constient ca nu e usor. Mi-am asumat o mare responsabilitate cu acest proiect, insa am toata increderea ca putem sa facem ceva bun si am pus si eu pe masa cateva lucruri pe care as vrea sa le vad schimbate.
Banuiesc ca unul dintre ele este implicarea mai redusa a politicului in activitatile fundatiei, fiindca asta a fost o problema pana in prezent.
Cu siguranta. Dar, mai ales acum, este nevoie sa fie si o deschidere catre comunitate, proiectul trebuie sa fie mai larg impartasit si sustinut. Asta inseamna ca trebuie sa primim initiative si din partea cetatenilor, si din partea industriilor creative, a agentiilor de publicitate, a firmelor de web design, a operatorilor culturali, a centrelor culturale si asta as vrea in primul rand, sa simt ca este un proiect al comunitatii. Faptul ca vin din zona asta, ca nu am implicare politica, a fost un atu – nu sunt membru al nici unui partid, nu sunt afiliat, nici nu sunt implicat in discutiile de acest gen. Le-am solicitat sa facem si un demers de transparenta, pentru ca exista si o problema de credibilitate. As vrea sa vad cine este in board, care e raportul financiar pe anul trecut, mai ales avand in vedere ca aceasta este finantata din fonduri publice. Sunt lucruri pe care si eu, ca cetatean, ca platitor de taxe, as vrea sa le stiu. Vreau sa stiu ca activitatea fundatiei este sustinuta din punct de vedere financiar si ca exista o deschidere catre comunitate si transparenta. M-am uitat pe site atunci cand ma pregateam pentru interviul de angajare si au fost informatii pe care nu le-am gasit, iar asta nu mi se pare normal.
Titulatura de Capitala Europeana a Culturii nu se acorda pentru ce este orasul in momentul de fata
Concret, din ce ai vazut de cand ai ajuns aici, care crezi ca sunt sansele Iasului sa devina Capitala Europeana a Culturii, comparativ cu restul oraselor aflate in cursa?
Cred ca meciul inca se joaca. Am discutat cu multi oameni, iar parerile sunt impartite. Foarte multe persoane imi atrag atentia asupra problemelor de infrastructura, sunt semnalate multe astfel de probleme, dar ele provin din necunoasterea dosarului. Practic, titulatura de Capitala Europeana a Culturii nu se acorda pentru ce este orasul in clipa de fata. Si aici am discutat si eu cu domnul Cintic ca sa inteleg ce sanse avem, pentru ca nu vreau sa ma bag in ceva care nu are nici o sansa de la inceput. Jocul inca se joaca – pe agenda, pe ce propunem noi, care sunt lucrurile cu care venim si care sunt lucrurile de inovatie, conceptele originale. Un lucru important este ca in cadrul fundatiei, in ultimii doi ani, s-au facut si lucruri foarte bune. M-am uitat si peste raport si am vazut si din spate ce s-a intamplat, poate sunt si critici de adus, dar sunt si lucruri care ajuta. Festivalurile FILIT, FIE sunt evenimente care arata ca Iasul este capabil sa tina evenimente de anvergura. A fost si acea radiografie a institutiilor de cultura din Iasi, barometrul de consum cultural facut chiar in primavara aceasta cu ajutorul celor de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iasi, care ne-a facut sa ne dam seama ce prefera oamenii, ce citesc iesenii, cati merg la teatru, cati stiu sa cante la instrumente etc. Lucrurile acestea contribuie, conteaza si originalitatea, dimensiunea culturala, proiectele pe care le propunem sa aiba si partea internationala – pentru ca nu putem sa facem un festival de muzica populara sau al fanfarelor doar cu oameni din tara. Trebuie sa fie artisti din Marea Britanie, Croatia, Letonia etc. Conteaza si asta, sa adunam cat mai multe parteneriate de acest gen pe care sa le putem pune la dosar, sa aiba si o dimensiune internationala. De asemenea, e important sa avem sprijinul Primariei si al Consiliului Judetean pentru ca, de exemplu, pentru 2021 ai nevoie de un buget minim de 21 de milioane de euro, iar banii astia trebuie sa vina cumulati. Sa nu uitam ca foarte importanta este implicarea comunitatii. Oamenii sunt mai putin activi, mai putin implicati civic si e si datoria noastra sa reusim sa intram in contact cu ei. Vrem sa avem si personalitati care sa ne sustina; la asta vrem sa lucram in perioada urmatoare, sa facem o campanie de recrutat ambasadori ai Iasului, de genul personalitatilor din teatru, din mediul academic, universitar, din Iasi si Romania si din afara, care sa recomande orasul.
Inteleg ca o solutie despre care s-a discutat a fost reunirea tuturor festivalurilor care exista sub umbrela fundatiei, intr-un proiect comun. Dar aici intervin, dincolo de orgoliile individuale, divergentele intre persoanele care le sprijina. Ca sa dam exemplul FILIT-ului din acest an, care a fost anulat dupa neintelegeri intre finantatori si organizatori.
Nu putem sa includem festivalurile FIE, FILIT in aceasta agenda. Pe langa ce s-a facut deja, ne trebuie proiecte individuale, cu ce am vrea sa luam fata Europei cum s-ar zice. Adica de ce ar veni un turist spaniol in Iasi, in 2021? E important sa vedem daca reusim dupa tot ce s-a intamplat sa mobilizam comunitatea si sa generam si consens politic. Daca toate fortele politice sustin acest proiect si avem un acord scris in acest sens. In final, cultura trebuie sa fie un pilon de dezvoltare a Iasului, asta solicita si ei pentru ca spun ca esti Capitala Europeana a Culturii intr-un an, dar e important sa existe o strategie din care sa reiasa ca investesti in cultura pentru ca asa se dezvolta orasul. Valoarea adaugata pe care o aduc aceste activitati este foarte mare, uitati-va de exemplu la firmele de IT din Iasi. Un lucrator in IT are o contributie de patru-cinci ori mai mare decat cineva care lucreaza in industrii textile. Iar ei, fiind platiti mai bine, isi permit sa mearga la teatru, isi permit sa consume produse de calitate. De exemplu, Manchester, fost oras industrial, era ajutat de zacamintele de carbune din zona. In secolul XX a intrat in probleme, criminalitate foarte mare, probleme cu destramarea familiilor, rata divorturilor foarte mare, alcoolism, iar una dintre solutiile aplicate de ei a fost reorientarea catre dezvoltarea industriilor creative si a fost chiar studiu de caz. Fost colos industrial care nu-si mai gasea calea in secolul XX, a mers foarte mult spre incurajarea industriei muzicale, prin foarte multe festivaluri. Si s-a dezvoltat prin acestea.
Mizez pe sprijinul comunitatii si trebuie sa invingem doza asta de scepticism, de dezamagire din spate
Despre Iasi toata lumea spune ca are potential, dar lipsesc aceste voci in industriile creative care sa le reuneasca in proiecte comune. Insa ii lipsesc si festivalurile internationale, iar lucrurile astea ca sa se rezolve tin mai mult de management decat de partea creativa, pentru ca acolo propuneri vor fi intotdeauna. Cata putere de decizie aveti, cata libertate va da board-ul in gandirea unei strategii?
Libertatea noastra consta in a contura o serie de propuneri. Deciziile importante se iau la nivel de board, dar si acolo e nevoie de o mai mare deschidere catre comunitate. In clipa de fata sunt consilieri locali si as propune pe langa ei sa aducem oameni din mediul cultural, de la conducerea muzeelor, teatrelor, pentru ca eu cred ca ar trebui atrasi oameni din zona asta, sa vina cu perspectiva profesionala. Avem libertatea sa venim cu propuneri, iar acum conteaza sa avem si sprijinul lor. Pana acum chiar a fost in regula, am ramas placut surprins si sper ca sprijinul acesta sa se concretizeze. Suntem inca in faza in care nu ne cunoastem prea bine, insa obiectivul meu este sa ducem Iasul mai departe. Mi-ar placea sa vad ca e un proiect in care se implica mai multi oameni si vin cu idei constructive. Mizez pe sprijinul comunitatii si trebuie sa invingem doza asta de scepticism, de dezamagire din spate.
Lumea si-a pierdut increderea si are aceasta impresie ca fundatia este 100% subordonata Primariei si nu tuturor decidentilor politici.
Si nu neaparat doar a decidentilor politici. Am exemplele din Cluj si Timisoara, unde s-a creat la fel o entitate non-profit, o asociatie, cu un numar de membri, 90 de membri, in Adunarea Generala. Asta e o chestie pe care va trebui sa o schimbam la Iasi, putem sa trecem peste perceptia ca doar politicul controleaza daca reusim sa facem gestul asta de deschidere, sa cooptam oameni care nu au implicare politica. Este un proiect al Iasului, iar pentru proiectele importante partidul e irelevant, pentru ca toata lumea are de castigat, nu pierde nimeni daca Iasul devine Capitala Europeana a Culturii. Eu cred ca asta figureaza pe lista de propuneri, sa deschidem board-ul fundatiei pe domenii din acestea. E si o perioada scurta, vrem si foarte multe, trebuie sa le prioritizam, in paralel cu dosarul, pentru ca pana la urma putem sa avem intalniri cu hoteluri, agentii de turism, eventual si cafenele sau restaurante, sa-i aducem la un loc si sa demaram si o campanie de comunicare.
Haos financiar in ultimii ani in contabilitatea Fundatiei
Un raport de audit realizat pe perioada septembrie 2013 – aprilie 2015, caruia i-a luat doua luni pana a iesit la iveala din interiorul Primariei Municipiului Iasi, arata o disfunctionalitate continua in administrarea si in serviciul contabil al Fundatiei Iasi – Capitala Culturala Europeana, in perioada auditata. Pana in aprilie 2015 s-a descoperit faptul ca exista sume de bani care nu sunt justificate in documente, acestea din urma nu exista in intregime si ca o parte dintre sumele de bani platite de fundatie catre diverse entitati s-au facut fara organizarea unei licitatii. Auditorii au precizat, facand referire la anumite plati, ca nu se pot pronunta nici asupra legalitatii si nici asupra oportunitatii realizarii lor.
Trei rapoarte, trei sume diferite
Infiintata cu un patrimoniu de 80.000 de lei, conform datelor din raportul de audit, fundatia a avut cheltuieli de 2.000.000 de lei din fondurile Primariei in 2014 si 750.000 in 2015, pana pe 03.04.2015, sfarsitul perioadei evaluate de misiunea de audit. Una dintre cele mai des intalnite observatii din raport se refera la diferentele care exista in acte cu privire la valorile acelorasi sume. „Se constata ca bugetul de venituri si cheltuieli aferent anului 2013 a fost defectuos intocmit, avand prevazute cheltuieli mai mari decat veniturile previzionate, documentul nefiind rectificat pe parcurs. s…t Avand in vedere cele constatate, auditorul isi exprima rezerva asupra realitatii datelor inscrise in evidenta contabila a FICCE, asa cum au fost ele reflectate in situatiile financiare ale anului 2014 si in anexele la acestea, preluate eronat inclusiv in raportul cenzorului. In conformitate cu art. 41 din Legea contabilitatii nr. 82/1991 rep., constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 200 la 1.000 de lei «prezentarea de situatii financiare care contin date eronate sau necorelate, inclusiv cu privire la identificarea persoanei raportoare»“, se precizeaza in documentul citat.
Auditorii specifica in mod concret faptul ca au fost elaborate documente contabile si situatii financiare defectuoase, care nu reflecta veniturile incasate si cheltuielile efectuate. Ca exemplu, acestia arata faptul ca este o diferenta de peste 100.000 de lei intre trei sume diferite care fac referire la veniturile totale din 2014. Raportul administratorului specifica faptul ca acestea au valoarea totala de 2.105.958 de lei, executia bugetului de venituri si cheluieli, prin preluarea unei valori eronate a excedentului anului 2013, prezinta suma de 2.015.635 de lei, in timp ce raportul cenzorului, ca anexa la situatiile financiare, are suma totala in forma prescurtata de 2.105.958 de lei, in timp ce in forma lunga este de 2.007.640 de lei.
Aproape 150.000 de lei lipsa din documente
Insa cele mai grave aspecte remarcate de catre misiunea de audit tin de faptul ca exista sume de bani ce nu pot fi justificate in documente, unele cheltuieli care par a nu fi legale, in multe cazuri nerespectandu-se legea achizitiilor publice. „In cazul mai multor contracte de prestari servicii de consultanta, de colaborare cu presa, de prestari servicii artistice nu au fost prezentate documente din care sa rezulte modul de atribuire a contractelor incheiate“, mentioneaza sursa citata. Un exemplu este dat de doua contracte incheiate intre FICCE si KEA European Affairs, in valoare totala de 33.443 de euro, care ar consta in realizarea „cartografierii schitarii ofertei culturale si creative in Iasi“. Membrii fundatiei au prezentat o serie de rapoarte existente doar in limba engleza, iar in documentele fundatiei nu exista aprobarea sau imputernicirea directorului executiv pentru a le incheia. „Nu au fost prezentate documente justificative privind acceptul dat de catre conducerea fundatiei si de consiliul director asupra rapoartelor de mapping transmise de firma KEA, prin care sa se ateste ca acestea raspund necesitatilor de consultanta pentru care au fost incheiate contractele, respectiv de «asistare a orasului Iasi in construirea demersului de candidatura». Date fiind cele aratate, auditorul nu poate exprima o opinie asupra oportunitatii si legalitatii platii sumei de 149.414,25 de lei efectuata catre KEA European Affairs, in contextul pregatirii documentatiei“, se precizeaza in raport.
Exista si o suma ce nu poate fi justificata in documente si in ceea ce priveste organizarea Festivalului International al Educatiei 2014. Intre sumele declarate de conducerea fundatiei prin situatiile financiare si platile efectuate prezente in hartiile inaintate auditorilor exista o diferenta de 142.904,81 de lei, fundatia raportand plati de 1.200.700 de lei, dar avand documente pentru 1.057.795,19 de lei.