Anul acesta s-a decis reluarea seriilor de evenimente centrate pe literatura romana contemporana, scrisa atat in Republica Moldova, cat si in Romania, iar organizatori au fost, de aceasta data, Uniunea Editorilor din Republica Moldova si Editura Cartier, care au avut alaturi numerosi parteneri. Invitati la aceasta editie a Zilelor Literaturii Romane au fost, pe de o parte, prozatori si poeti, iar de cealalta parte, critici, istorici si jurnalisti literari. Lista completa a participantilor este aceasta: Mircea V. Ciobanu, Vitalie Ciobanu, Dan Coman, Nina Corcinschi, Alexandru Cosmescu, Ana Dontu, Gheorghe Erizanu, Paula Erizanu, Vasile Ernu, Iulian Fruntasu, Emilian Galaicu-Paun, Mariana Jitari, Florin Lazarescu, Nicolae Leahu, Alexandru Matei, Alina Purcaru, Emanuela Spranceana, Maria Sleahtitchi, Tatiana Tibuleac, Lucia Turcanu si Radu Vancu. M-am bucurat sa ma numar si eu printre participanti, asa ca notez la cald, in randurile ce urmeaza, cateva impresii adunate pe parcursul celor patru zile petrecute in Chisinau.
Rontai cativa covrigei uscati cu vanilie, cumparati acum o saptamana de la Chisinau pentru drumul de aproape zece ore de intoarcere spre Bucuresti, si ma gandesc ca timpul petrecut in capitala Republicii Moldova a trecut nedrept de repede. Am ajuns acolo marti dimineata, 16 mai, chiar la inceputul festivalului Zilele Literaturii Romane, si am plecat dupa terminarea acestuia, sambata, 20 mai. Cele patru zile pline au fost o sarbatoare a literaturii romane contemporane (si clasice reactualizate, reluate in contexte noi), o literatura inca prizata prea putin, cu tiraje in general mici, cu o plaja de cititori, spun profesionistii cartii, extrem de restransa. Si, totusi, la Chisinau, tocmai cititorii m-au surprins (placut) cel mai tare. Numeros, interesat, curios, empatic, divers, publicul moldovean a fost un partener de dialog minunat, implicat, cald – foarte similar celui iesean.
Setea de literatura s-a putut vedea cu ochiul liber la toate evenimentele organizate in cadrul Zilelor Literaturii Romane, care a avut un program foarte bine structurat, astfel incat sa atraga grupuri cat mai variate de participanti. Cele cinci conferinte, de pilda, au fost dedicate liceenilor si studentilor – De la secta la banda: forme de marginalitate in regimurile represive, tinuta de Vasile Ernu atat la Cahul, cat si la Chisinau; Canonul generatiilor. Ce ramane si cum alegem, cu Emilian Galaicu-Paun si Radu Vancu, autori ai antologiilor Cartier de colectie (Ilarie Voronca, Alexandru Musina), cu interventii ale directorului Editurii Cartier, Gheorghe Erizanu, moderati de Mariana Jitari; discutiile savuroase si anecdotele lui Radu Vancu si Emilian Galaicu-Paun s-au petrecut la Liceul „Spiru Haret“; Despre Roland Barthes, de Alexandru Matei, moderata de Nina Corcinschi la Universitatea Pedagogica de Stat „Ion Creanga“; Romanul Generatiei‘ 80, de Maria Sleahtitchi, cu romancierii Dan Coman, Florin Lazarescu, Tatiana Tibuleac, moderati de Nicolae Leahu la Universitatea Pedagogica de Stat „Alecu Russo“ din Balti. In plus, tot pentru cei tineri a fost organizata si dezbaterea despre Cronica de carte in ziare, reviste, bloguri, facebook, care a avut loc la Scoala de Studii Avansate in Jurnalism si la care au participat Mircea V. Ciobanu, Vitalie Ciobanu, Alina Purcaru si Tatiana Tibuleac, moderati de Paula Erizanu si subsemnata. Discutia a mers in multe directii, pornind de la transformarile cronicii de carte in timp si mergand catre jurnalismul literar, instrumente folosite, unghiuri de abordare, cum se poate ajunge catre cititori etc.
Lansarile de carti de la Libraria din Centru au avut un format clasic – prezentari si discursuri tinute de critici si istorici literari, moderate fie de Gheorghe Erizanu, fie de Emilian Galaicu-Paun, cu lecturi ale autorilor volumelor respective (este vorba, in ordinea evenimentelor, despre Alexandru Matei, Iulian Fruntasu, Maria Sleahtitchi, Radu Vancu, Dan Coman, Florin Lazarescu si Tatiana Tibuleac) si sesiuni de autografe. Publicul a fost, in acest caz, unul matur, obisnuit, dupa toate aparentele, cu astfel de intalniri formale.
Serile de discutii tematice – Seara de eseu: Marginalii, sexul si societatea de consum. Ne salveaza ceva?, cu Vasile Ernu si Alexandru Matei, moderati de Lucia Turcanu si Paula Erizanu; Seara de poezie: Varstele poeziei si antologiile de autor, cu Dan Coman, Iulian Fruntasu, Maria Sleahtitchi si Radu Vancu, moderati de Emilian Galaicu-Paun; Seara de proza: Selfie romanesc sau cum aratam in literatura contemporana?, cu Dan Coman, Florin Lazarescu si Tatiana Tibuleac, moderati de Maria Sleahtitchi si, din nou, subsemnata – au fost punctele cele mai vii ale festivalului, momentele cele mai efervescente cand, cu pahare de vin in maini, scriitorii, moderatorii si cititorii de toate varstele au interactionat intens (fie ca a fost sau nu „la tema“), au facut schimb de idei si opinii, au coborat literatura de pe piedestal si au adus-o in mijlocul lor, relaxat si firesc.
Zilele Literaturii Romane s-au incheiat, intr-un spatiu atipic (Teatrul-Spalatorie) si cum nu se putea mai bine, cu o seara de poezie tanara – invitate: Ana Dontu, Paula Erizanu, Alina Purcaru, Emanuela Spranceana; moderatori: Dan Coman si Alexandru Cosmescu. Pe langa discutiile despre scriitura, formare, influente si lecturile de poezie ale invitatilor si moderatorilor, microfonul a fost predat si celor din sala, tineri care au impartasit celor ramasi propriile poeme, in cele mai creative moduri (inclusiv un soi de stand-up).
Grosso modo, aceasta a fost structura festivalului moldovean dedicat literaturii romane contemporane. Meritul incontestabil al acestuia a fost, precum spuneam si mai devreme, dialogul – dialogul intre generatii diferite de scriitori, intre scriitori „de pe ambele maluri ale Prutului“, foarte diferiti ca stil si scriitura, intre scriitori si cititori, intre cititori si jurnalisti s.a.m.d. Pe scurt, o forma de cunoastere reciproca profunda, necesara, generoasa. O gura de aer proaspat, daca-mi permiteti exprimarea-cliseu.
Ar fi excelent ca Zilele Literaturii Romane la Chisinau, Cahul si Balti sa continue anual de acum incolo, sa intareasca dialogul de care aminteam, sa atraga, prin evenimentele propuse si scriitorii adusi in Republica Moldova, din ce in ce mai multi tineri spre lectura, sa creeze o punte solida de legatura intre literatura romana de „aici“ si de „acolo“. Baza exista, publicul este doritor, literatura buna avem. Ramane de vazut daca oamenii care se pricep sa le aduca impreuna vor fi incurajati si sustinuti sa isi faca treaba sau dimpotriva, daca li se vor pune piedici.
FOTO: Alex Vdovicenco