A avut loc și ediția pe 2019 a Salonului Internațional de Carte Bookfest, desfășurată în perioada 29 mai – 2 iunie la București. Una dintre noutățile ediției a fost desfășurarea într-un nou pavilion de la Romexpo, B2, sensibil mai încăpător și mai generos față de cele în care s-au ținut edițiile anterioare. De asemenea, trebuie spus că în acest an Invitatul de onoare de la Bookfest a fost Marea Britanie, ce a dispus de un stand special conceput pentru acest eveniment.
Salonul Internațional de Carte Bookfest este organizat de Asociația Editorilor din România, sub egida Federației Editorilor din România, cu sprijinul Ministerului Culturii și Identității Naționale și al Ambasadei Marii Britanii din București. Am profitat de ocazie pentru a îi adresa o serie de întrebări lui Mihai Mitrică, directorul executiv al Asociației Editorilor din România (AER), legate nu numai de Salonul Internațional de Carte, ci și de cum vede domnia sa evoluțiile culturii în România, îndeosebi în 2019, an care a fost declarat prin lege Anul Cărții. Vă redăm mai jos dialogul cu acesta.
Să vorbim un pic despre ediția din acest an. Practic, aceasta vine după pariul de anul trecut, când ați extins foarte mult spațiul expozițional. Anul acesta au fost și niște mici probleme, cu vizita papei, dar lucrurile par să se fi redresat pe weekend. Cum a fost gândit de AER târgul din acest an?
Am aflat prea târziu de venirea papei – știam de doar acum patru luni – și atunci a trebuit să ne refacem planurile și să investim masiv în promovare ca să putem compensa cât de cât acest factor. Trebuie spus că miercuri și joi au fost două zile mai bune decât miercurea și joia ediției trecute, din 2018, dar ziua de vineri, cea în care a venit papa la București și a fost și cod meteo portocaliu, a însemnat un recul în ceea ce privește numărul de vizitatori. Astăzi, sâmbătă, ne-am revenit, cred eu, și sperăm ca până la finele evenimentului să reușim să ajungem măcar la nivelul ediției trecute, pentru că weekendul din 2018 de la Bookfest a fost, paradoxal, mai slab decât cel al anilor trecuți. Și astfel avem posibilitatea de a ajunge pe același nivel, eu sperând chiar într-o creștere.
Presupun că mutarea în noul spațiu a presupus niște investiții mai mari. Care a fost feedbackul membrilor AER față de ediția de anul trecut? Să mergem mai departe așa, într-un spațiu deschis?
Feedbackul a fost unanim pozitiv, lucru vizibil din două direcții: în primul rând, investițiile din acest an au fost și mai mari în multe dintre cazuri, pentru că și editorii și-au luat suprafețe mai mari și și-au consolidat pozițiile; aici vine a doua parte a explicației acestui feedback pozitiv, faptul că își vor păstra aceste poziții și la Gaudeamus, pentru că în 2019 acesta va avea loc în spațiul în care ne aflăm. La presiunea editorilor, care au văzut cum a arătat Bookfest în 2018, cei de la Radio România au venit în pavilionul B2, pentru că, pe scurt, cupola în care s-a desfășurat de atâția ani Gaudeamus a devenit neîncăpătoare. Oricum, cu siguranță nu este la fel de ofertantă pe cât este pavilionul B2.
Cât de dificilă este transformarea târgului în salon de carte? Întreb deoarece anul acesta am avut standul foarte frumos al Marii Britanii, vorbim despre o prezență internațională mai consistentă, pare că se încheagă lucrurile un pic altfel din punct de vedere cultural, în condițiile în care târgul suplinește nevoia de bani a editorilor.
Și nevoia de librării din țară în primul rând, pentru că din ele îți iei și banii, dar și vizibilitatea. Aceasta este ce îți oferă un lanț de librării bine pus la punct, ceea ce din păcate nu prea avem.
Ca program cultural, în ce parte doriți să mergeți în anii următori?
Din punctul meu de vedere, acum putem începe să gândim mai multe evenimente legate de latura internațională, pentru că acum, când intră cineva aici, vede un peisaj familiar. Așa ceva găsești în străinătate la un târg de carte, la o scară mult mai mare. Nu se putea spune, legat de pavilioanele C, unde era până acum târgul, la fel, nici de cupolă, că acolo ar fi fost un spațiu propice unor întâlniri profesionale, unor dezbateri. Iar anul acesta am avut pe scenele de aici, inclusiv personal, multe dezbateri profesionale la care am participat și la care lumea a început să vină. Începem să-i obișnuim pe oameni cu o agendă de discuții profesionale care să vină în completarea veșnicelor lansări care fac să zumzăie târgul, cel puțin în zilele de vineri, sâmbătă și duminică.
E un pariu câștigător asigurarea intrării libere?
Atât timp cât avem susținere de la Ministerul Culturii, da, se va menține, nu avem nici o intenție să impunem o taxă de intrare, pentru că acest eveniment de marketing care este în sine Bookfest are nevoie de câți mai mulți vizitatori, nu pentru sine, ci pentru editurile care îl populează.
Care e succesul edițiilor din teritoriu ale Bookfest?
Eu cred că succesul ediției de aici se bazează foarte mult pe rezultatele din teritoriu. Faptul că avem ediții Bookfest în Timișoara, Cluj, Brașov, Chișinău, Tîrgu Mureș ne ajută să creăm o recognoscibilitate a brandului, o formă de awareness, ca să o numim așa, în limbajul folosit în P.R. Aceasta face mult mai simplă misiunea celui care comunică, prin notorietatea pe care nu am dobândit-o, ci am construit-o în timp. Spun acestea în ideea că mai facem un Bookfest aici sau acolo. Sau că le este mult mai la îndemână astăzi editurilor care promovează un titlu ca fiind bestseller la Bookfest 2019, să spunem. În acest moment, rețeaua de ediții locale mai suportă cel puțin unul sau două puncte, dar încă sunt în căutarea în primul rând a resursei umane care să ne ajute în această direcție.
Se simte că este Anul Cărții în România?
Trebuie spus în primul rând că Anul Cărții nu este creat de o lege. Ar trebui altfel, normal ar fi ca Anul Cărții să fie în fiecare an, cum am zis la un moment dat despre năstrușnica inițiativă, singura dintr-un pachet de opt legi care erau mai coerente împreună decât luate separat. Anul Cărții ține de activitatea pe care în fiecare zi, săptămână, lună o desfășoară acele instituții care sunt amintite, în mod legitim, în legea adoptată: Ministerul Educației și Ministerul Culturii, pe lângă radioul public și televiziunea publice, care ar trebui să-și facă o misiune de onoare din a promova cartea. Vreau să vă spun că anul acesta, sub pretextul vizitei papei, televiziunea ne-a refuzat acoperirea mediatică din partea sa cu plăcerea celui care are scuza perfectă de a o face.
Așa că cred că în anii următori, dacă se păstrează actuala conducere, nu vom mai avea nici un motiv să ne îndreptăm către ea. Nu trebuie să uităm de toți oamenii care lucrează pentru Jurnal cultural, pentru emisiunile de cultură de pe TVR3 care au fost prezenți și și-au făcut treaba aici.
Este adevărat, dar cam toată industria editorială, cu mijloacele sale puține, s-a mutat online.
Așa este, da, dar pe de altă parte pe acel buget public pe care îl construim din impozitele noastre și ale companiilor prezente aici trăiește o televiziune publică, a cărei misiune publică ar trebui să cuprindă și promovarea cărții.
În afară de Salonul Internațional de Carte Bookfest, ce mai face AER?
În ultimul timp am preferat ca activitatea AER să fie mai puțin vizibilă, și vă spun și de ce. Am lucrat mult în subteran, ca să spun așa, pentru susținerea directivei pe copyright, care a trecut din fericire, nu într-o formă extraordinar de mulțumitoare pentru editori, dar mult, mult mai bună față de ce se dorea la nivel de lobby GAFA (Google, Apple, Facebook, Amazon), care căuta de ani de zile să aibă conținut gratuit pentru toată lumea și să se întrețină numai din servicii, adică ceea ce fac ele, eliminând competiția pe zona de conținut. Cu asta s-a ocupat AER de aproximativ jumătate de an. Ne dorim să ne continuăm proiectul european în care avem ca partenere și universitatea din Iași și pe cea din București, care asigură practică plătită studenților de la Facultatea de Litere, de la cele umaniste în general. Cred că vom putea discuta mai clar despre aceasta abia de la sfârșitul acestui an, când se vor deschide din nou liniile de finanțare. Proiectul pe care îl avem se termină la sfârșitul acestei luni. Nu știu dacă ne mai rămâne timp, pentru că având atât de multe Bookfesturi sacadate este greu să mai intercalezi ceva în program. Urmărim cu atenție și îngrijorare demersurile ba de a impune taxe pe cultură, ba de a nu mai oferi bani pentru subvenționarea proiectelor de carte de la AFCN, pentru că – și citez aici dintr-un onorabil domn ministru – „copiii citesc acum cărțile online“. Mult succes să le găsească online fără să le pirateze!
Legea Timbrului Cultural?
A rămas deocamdată într-un sertar pe care ne luptăm din răsputeri să-l păstrăm încuiat.
Bestselleruri Polirom la Bookfest 2019
Top 5 autori români
- Vintilă Mihăilescu, În căutarea corpului regăsit. O ego-analiză a spitalului
- Cristian Teodorescu, București, marea speranță și Cristian Tudor Popescu, Vremea Mânzului Sec
- Mirel Bănică, Bafta, Devla și Haramul. Studii despre cultura și religia romilor
- Aurora Liiceanu, Tânăra cu părul alb. Misterul Nabokov și Valeriu Gherghel, Roata plăcerilor. De ce n-au iubit unii înțelepți cărțile?
- Dan Coman, aceste lucruri care nu se vor schimba niciodată și Tudor Ganea, 8
Top 5 autori străini
- Yuhal Noah Harari, Sapiens. Scurtă istorie a omenirii, traducere de Adrian Șerban
- Haruki Murakami, Uciderea Comandorului. Volumul II. Metafora se schimbă, traducere din limba japoneză de Iuliana Oprina
- Ian McEwan, Mașinării ca mine, traducere din limba engleză și note de Dan Croitoru
- Tom Nichols, Sfârșitul competenței. Discreditarea experților și campania împotriva cunoașterii tradiționale, traducere de Cristian Fulaș
- Bernhard Schlink, Olga, traducere din limba germană și note de Mariana Bărbulescu, și Simone van der Vlugt, Albastru din miez de noapte, traducere din limba neerlandeză de Gheorghe Nicolaescu
Top 5 Polirom Junior
- George Orwell, Odyr, Ferma animalelor, roman grafic, traducere de Ona Frantz
- Harper Lee, Fred Fordham, …Să ucizi o pasăre cântătoare, roman grafic, traducere de Tatiana Malița
- Flavius Ardelean, Bezna
- Călin Torsan, Vrăjitorul dințos, câștigătorul concursului Polirom Junior, ediția 2019
- Frances Hardinge, Umbrele de sub piele, traducere din limba engleză și note de Irina Iacob
Cele mai vândute colecții: Top 10+, Biblioteca Polirom, Historia, Plural, Hexagon.