O scena dintr-un film rusesc, intr-un oras sovietic proaspat dat in folosinta, imi reapare obsesiv in minte: un cetatean se simte foarte mandru de victoria socialismului, de blocurile noi, de, de, de...; un nene il intreaba: „aveti cimitir in orasul vostru?“; „cimitir? nu! e de-abia construit!“. Cam asta e si riscul Iasului […]
Nu sunt un individ masochist ce-si inventeaza suparari si nu caut motive de artag cu lumanarea. Nu pot sa nu constat insa ca apar momente in care micile neplaceri se aduna si rabufnesc cand se savarseste preaplinul. Cam asta am trait zilele astea, dupa ce, ani de zile, am suportat, la inceput amuzat, apoi usor agasat, treptat enervat […]
• astazi, 9 mai, cand scriu randurile astea, e o dimineata insorita de primavara • asa era si acum sapte ani • asa era, pana am primit unul dintre acele telefoane pe care nu-ti doresti sa le fi primit vreodata
Sunt sapte ani de cand facem o numaratoare absurda si tampita si de cand ne incapatanam sa vorbim, noi, prietenii, […]
Rusinea este un sentiment nobil. Ea nu functioneaza decat in penumbra luciditatii. Cu alte cuvinte, poti sa fii un nesimtit cu rucsacul plin, penibil pana la lacrimi, dar sa nu ai nici un fel de jena, daca nu te pisca pe la coate constiinta. De fapt, ca sa ai rusine, iti trebuie educatie. Altfel spus, orice sentiment care e precedat […]
Cu Florin, m-a pocnit sa fac un interviu „altfel“. Nu am stiut de prima oara de ce naiba vreau sa fie asa. Mi-am dat seama, dupa o perioada in care am reusit sa nu ma vad cu el: raspunsul meu venea din adolescenta. Atunci aveam prieteni care nu-ti cereau nimic si-ti dadeau totul la schimb. Astia erau prietenii mai mari, „aia […]
Va fac o confesiune: unul dintre eroii copilariei mele a fost Omul invizibil. Mi-am dorit, cu inima si mintea de copil, doua lucruri, daca intru in pielea lui. Primul, sa patrund intr-un magazin cu ciocolata si guma de mestecat si surprize cu fotbalisti, de unde sa fur in voie tot ce mi-ar fi cazut in maini. Al doilea, sa ma strecor […]
Tafna e un sentiment foarte parsiv si extrem de pagubos. Omul iritat, mereu pus pe cearta, si-a epuizat, de cele mai multe ori, argumentele. Si stie, constient sau nu, ca nu are dreptate. Atunci incepe sa se manifeste ca o precupeata care a baut prea multe cafele si umbla cu pumnii stransi. Printr-o stare din asta trece, nu prima […]
In lumina „succesurilor“ din ultimii ani, urmeaza o noua tura de alegeri pentru Parlamentul European. Clanul lui Numipasa isi trimite un nou lot select din spita lui Habarnam sa nu se ocupe de chestiunile vitale de reprezentare. Orgoliul bate functia, nu si obrazul.
Am avut o colega cu care m-am trezit, in zorii anilor […]
Am sa incep cu finalul interviului: fictiunea se compune, de multe ori, doar in parametrii nefericirii. Nu-i doresc raul lui Mircea Diaconu, dar sunt un cititor egoist. Daca asta e pacatul intervievatorului si al consumatorului de carte, mi-l asum: sper ca mai scrie si astazi, asa cum a facut-o in tinerete si in cartea pe care Polirom […]
Vineri, 28 martie, dimineata. Revista presei, din titluri: „Aceasta este cea mai dura lovitura pe care o primeste Basescu“; „Declaratia bomba facuta de Ponta in urma cu putin timp“; „5-2, o crima si o sinucidere“; „Bomba in lumea mondena din Romania“; „Secretul care a explodat in aceasta dimineata“; „Divort incendiar […]