Mini nemernice: o splendida tableta lovinesciana, publicata in noiembrie 1937 in "Adevarul", aducea in prim-plan un inedit personaj negativ. E vorba despre miinile marelui critic, comparate cu ale unui tovaras de compartiment (spirit intreprinzator), privite apoi piezis si ascunse la spate cu rusine. Bratele lui Pierrot, vechiul amic, […]
De nimic nu mai poti sa te bucuri astazi, asa, in tihna, sa zici si tu ca, uite, mergi in niste locuri unde n-ai mai fost niciodata si apuci sa vezi cite ceva, totul e pe fuga, contracronometru, si daca vorbesti nitel mai rar, in emisiunea lui George Onofrei de pe Radio Iasi, ca sa-i arati c-ai prins specificul local, el, dimpotriva, […]
"Eu am o memorie de elefant!" il auzi pe cite unul laudindu-se gongoric si impropriu, fara sa cunoasca sensul exact al sintagmei. Mizeaza pe memoria lui exceptionala, habar n-avind ca, de fapt, elefantii nu uita cit traiesc cel mai mic rau care li s-a facut. Dar dupa ce moare, un elefant devine oare mai iertator cu prostia si ticalosia […]
Dupa trei ani am reusit sa vad, la o ora imposibila, Patimile lui Cristos. Nu ca n-as fi putut sa ajung pina acum la filmul lui Mel Gibson; dar scandalul stirnit de aceasta productie, acuzele furibunde si elogiile delirante care i s-au adus au aminat o vizionare calma, asa cum mi-o doream. Mi-au ramas in memorie dintre zecile de reactii […]
O imagine parca definitiv imprimata pe retina, una dintre acele fotograme staruitoare, obsedante, de care simti ca nu mai poti scapa: sute, mii, milioane de volume, kilometri patrati de carti strinse la un loc, puse una linga alta, intr-un adevarat delir al tipariturilor. M-am pomenit acum citiva ani cu aceasta imagine-cadru: la Frankfurt, […]
Ati avut vreodata sentimentul ca – asa cum ii spunea regretatul Traian Tomescu regretabilului Miron Cozma – se stringe latul ? Exact asa ma simt eu de vreo luna si ceva, de la prima incercare a lui George Onofrei de a ma convinge de utilitatea, ba nu, de necesitatea deschiderii unui blog. De atunci, peste tot unde imi arunc privirea, […]
"Exista, dle Cristea-Enache, o intrebare care va framinta si pe care nu mi-ati pus-o pe sleau, dintr-o delicatete pentru care va multumesc. Ati inceput cumva formularea ei, in citeva rinduri, dar v-ati oprit undeva la sfertul ori la jumatatea drumului. Ea ar suna cam asa: «Dle Tudoran, ati ratat ori nu?». In varianta ei si mai neiertatoare, […]
Timp de o saptamina, in metroul bucurestean, am aflat "vesti" despre Petre Roman. Unde-mi intorceam privirea, dadeam peste cite o "Libertatea" violent colorata si paginata, cu noutati despre Roman si tinara sa amica, pentru care fostul premier si-a parasit domiciliul conjugal. Titlurile oscilau intre penibil si grotesc; si banuiesc […]
A trecut ceva vreme de la Revolutie, dar continuam sa privim cu suspiciune acel tip de unanimitate betonata, pe cit de artificial obtinuta, pe atit de pompos declamata de la tribuna oficiala a regimului trecut. O falsa concordie, o trista hora colectiva in care se prindeau – in ordine – muncitori, tarani si intelectuali, spre […]