![](../images/numere/118/daniela_zeca_buzura_01.gif)
Cred ca exact din motivele pe care le-a invocat acesta, printre care "lipsa de entuziasm". Dar e si foarte greu sa fii entuziast cind ai buget foarte mic, cind acoperirea teritoriala este precara si cind ti se spune ca exista alte prioritati inaintea TVR Cultural. Nu vreau sa fac o acuza deschisa spre nimeni prin cuvintele astea, dar sint atitia jurnalisti constienti in jurul meu si mizez pe faptul ca ei pot proba oricind ca noi am fost intotdeauna "la si altii". Sintem un canal de nisa, cu foarte putina publicitate. Dar nici eu n-am ascuns niciodata aceasta harta trista a Culturalului, cu ratinguri mici. Cind in septembrie a fost terminat un studiu IMAS despre TVR Cultural, eu l-am facut public cu toate deficientele pe care acesta le-a dezvaluit si am intrebat atunci, cu martor, daca nu ar fi bine sa ni se faca un contract de share (cota de piata – n.r.). Acela ar fi fost un act probant fata de colaboratorii cu care lucram.
Totusi, acest deznodamint n-ar fi trebuit sa fie o surpriza pentru dumneavoastra. Din cite am inteles, conflictele dintre dumneavoastra si presedintele director general s-au repetat in ultimii doi ani.
N-am avut conflicte, doar niste precedente incordate, trei discutii despre noua grila de programe a TVR Cultural – de altfel, pachetul grafic este gata, noua grila este gata.
Semnale ca se pregateste ceva au existat. De exemplu, emisiunile muzicale care tineau de TVR Cultural au fost respinse.
Emisiunile muzicale sint realizate de cinci colegi specialisti, care au ramas dintr-un nucleu mai mare, deci nu… Oricum lucram cu putini oameni.
S-a zvonit, la un moment dat, chiar ca se va desfiinta TVR Cultural cu totul.
Da, a circulat vreun an si ceva aceasta legenda descurajanta pentru noi toti. Aceasta e principala proba a faptului ca nu vreau sa ma disculp. Lipsa de interes fata de TVR Cultural a alimentat acest zvon ca ar trebui sa dispara. Eu nu as merge pina acolo, mi-e greu sa cred ca cineva poate sa-si asume disparitia unui canal de cultura. Dar acest frison i-a descurajat pe foarte multi si, in special, pe oamenii tineri. TVR Cultural a devenit ca o corabie care naufragiaza si de pe care fuge toata lumea.
A fost incheiata colaborarea cu 11 dintre corespondentii TVR Cultural, invocindu-se necesitatea realizarii unor economii. Ce economii s-au facut astfel, avind in vedere ca in TVR sint 3.000 de angajati?
Acea miscare minima s-a incadrat intr-o decizie corporatista care, probabil – nu sint finantist, nu stiu –, la nivel global, reprezenta o suma importanta. Dar pentru Cultural era o suma modica, acoperind de fapt „un entuziasm” foarte mare. Pentru ca sint oameni a caror medie de virsta este de 23 de ani, am calculat-o chiar astazi. Si lipsa lor se va simti.
De ce are TVR Cultural o audienta si o vizibilitate atit de mici? In declaratii anterioare, invocati o acoperire insuficienta in teritoriu, banuiesc ca va refereati la accesul prin firmele de cablu si la faptul ca nu este promovat pe TVR 1…
Nu in ultimul rind pentru ca programele sint medii, recunosc. Atentie, nu am spus mediocre. Sint medii ca standard editorial pentru ca au costuri alocate foarte mici. Cu toate acestea, unele dintre ele au fost premiate si recunoscute ca fiind foarte competitive. Numai in 2006, TVR Cultural a avut sapte nominalizari la Gala Premiilor Clubului Roman de Presa si la Premiile Asociatiei Profesionistilor de Televiziune si a obtinut patru premii. De fapt, noi ne invirtim intr-un cerc vicios. Si se va vedea ca am dreptate atunci cind un alt „erou” va veni dupa mine si se va lupta cu aceleasi mori de vint.
TVR Cultural a fost lansat in 2002, fara nici un studiu de piata, fara un proiect clar.
Asa este, el a avut un handicap de pornire. A fost centrat pe structura tehnologica, oricum incarcata, a celor trei canale deja existente – TVR 1, TVR 2 si TVR International. Si, nealocindu-i-se in mod autonom nici resurse umane, nici tehnice, s-au intimplat doua lucruri firesti. El a devenit, din punct de vedere institutionalizal, marginalizat – de fapt, in intern este poreclit Al-Jazeera. Iar din punct de vedere tehnologic, trebuia sa asteptam sa ne vina rindul la resursele comune. Din 2002, lucrurile nu s-au schimbat decit prea putin. Abia in martie 2006, TVR Cultural a primit un studio propriu, studioul patru. Pina atunci, el nu beneficia de un studio propriu din care sa poata transmite.
Si ce faceati, va strecurati printre ceilalti?
Da, ne strecuram, lucram mai ales in studioul prafuit din strada Molliere, unde totul, de la aparatura pina la decoruri, dateaza din 1968. Din fericire, acest studio a fost acum inchis.
De ce s-a pornit la drum asa? A fost doar o chestiune de blazon?
Da, cred ca a fost o chestie de prestigiu, entuziasmul de care vorbea Tudor Giurgiu. Din entuziasm, s-a pus forma inaintea fondului, gindind ca vom recupera pe traseu. Nu s-a intimplat asa, sint lucruri pragmatice, unde nu se poate doar cu entuziasm. In plus, nu e deloc neglijabil ca o tara ca Romania, dupa cum e si Polonia, care se lupta cu probleme si mai mari la canalul lor cultural, nu are un apetit pentru televiziune culturala.
Cum asa?
Pai, pentru ca dupa 15 ani de rutina comercialista agresiva, e foarte greu sa convingi un telespectator de conditie medie ca lui ii trebuie si cultura.
Bine, dar chiar dumneavoastra ati recunoscut ca nici macar elitele culturale nu se uita la TVR Cultural.
E adevarat, imi mentin opinia. De obicei, elitele nu se uita in general la televizor. Prefera sa stea in biblioteca sau se duc pe viu la teatru sau la un concert. Toate studiile sociologice au demonstrat ca elitele neaga ideea de televizor in sine, nu doar pe aceea de TVR Cultural.
Ati afirmat ca v-ati fi dorit o acoperire si la sate. Credeti ca asta v-ar fi ajutat la audienta?
Cu greu, e drept, dar lucrurile trebuie incepute. Noi avem citeva emisiuni destinate mediului rural. De pilda, aceasta emisiune de etnologie a lui Grigore Lese, „La portile ceriului”, care restituie o lume disparuta si niste vestigii de o autenticitate impresionanta, si-ar fi avut locul ei si vizionarea ei tipica in lumea satului. Noi emitem pe cablu, nici macar in orasele mici nu ajungem. Sintem si la capat de banda, o suma de piedici. Distribuitorii de cablu, numai cind aud cuvintul Cultural, vor sa scoata pistolul. Eu stau in buricul Bucurestiului si am dus o lupta corp la corp cu distribuitorul de cablu rugindu-l sa-mi puna la loc, in pachetul elementar, TVR Cultural. El imi raspundea fara nici un fel de durere: „Nu se uita nimeni la cultura”. E o prejudecata.
E drept, TVR Cultural are de luptat cu multe prejudecati. Sint, probabil, multi oameni care critica acest post fara sa-l fi privit vreodata.
Exact asa s-a intimplat si in studiul de piata pe care l-am comandat. Oamenii au vorbit in clisee perceptive, care nu erau verificate cu telecomanda in mina. Dar, ma rog, poate nu e cazul sa mai cautam aici scuze. Mai bine as enumera dintre triumfurile acestui canal care a mers asa, cu lumina de avarie. Am transmis live 11.000 de minute din ultima editie a Festivalului „George Enescu”, sintem primii si unicii promotori ai competitorilor romani la Eurovision Young Musicians and Dancers. Pina la aparitia TVR Cultural, nu s-a stiut niciodata in Romania ca exista o astfel de competitie. In plus, au venit la noi o multime de nume mari, au venit singure, nu le-am vinat, practic nu a fost un scriitor mare, interpret, actor, care sa ajunga in Romania si pe care noi sa-l fi ratat. Cam 360 de personalitati internationale au calcat in unicul studio al TVR Cultural, intr-un jurnal imperfect, recunosc.
De altfel, Jurnalul Cultural este si punctul cel mai criticat al acestui post.
Da, din pacate, pentru ca era si cel mai expus. Este locomotiva noastra cea mai dinamica. Si stiti ca e un truism – cine munceste greseste. Colegii mei si-au asumat asta, fara sa tina seama ca sint putini. Orice specialist stie ca un jurnal zilnic, facut pina de curind cu 22 de oameni, acum cu 11, inseamna un soi de echilibristica fara plasa. Tocmai din acest motiv, in grila noua de programe el va avea doar 15 minute, iar nu 30.
Cind ati devenit director al TVR Cultural, ati afirmat ca pina in 2008 vreti sa ridicati audienta postului cu un punct si jumatate, ceea ce unii au considerat aproape o utopie. Unde ati ajuns pina in acest moment?
Conform statisticilor, asta ar fi trebuit sa se intimple daca noi am fi mers cu toate motoarele la turatia lor deplina. Numai ca in clipa in care Tudor Giurgiu a venit la conducere – si sa ne intelegem, editorial a adus schimbari in bine, a inceput cu reasezarea TVR 1, apoi a pornit revitalizarea TVR 2 –, cind a ajuns la Cultural a spus: „Avem alte prioritati”. Va dau un exemplu si imi pare rau ca il dau despre un post concurent. Nu trebuie sa fie nimeni specialist pentru a vedea ce risipa de fonduri pentru o campanie outdoor, pe radio si pe presa scrisa a avut acest recent lansat Kanal D. Totul pentru o audienta de 2%.
Credeti ca publicul poate fi atras spre TVR Cultural printr-o campanie de promovare outdoor?
Cred ca da. Va dau un singur exemplu. In saptamina in care intr-o revista de programe de televiziune a aparut pe coloana de programe fotografia lui Horia-Roman Patapievici, audienta talk-show-ului lui a crescut cu 0,4. Absolut elementar.
Ce criterii s-au folosit atunci cind s-a stabilit ca TVR Cultural nu este o prioritate? Probabil audienta nu ar fi trebuit sa fi fost unul dintre ele.
Tocmai. Intre mine si TVR nu a existat un contract de rating, din pacate. Daca acest contract ar fi existat, eu as fi fost prima care si-ar fi dat demisia. Tudor Giurgiu este un om elegant si pina in acest moment noi am avut convorbiri foarte politicoase, foarte rare, reci, profesionale si as gresi sa va spun ca el mi-a dat explicatii suplimentare sau ca mi-ar fi reprosat ceva deschis. Practic, eu si TVR Cultural am avut un traseu autist, ne-am vazut de treaba, mai exact, intelegind ca doar atit se poate pentru noi si asteptind. Asta imi reprosez. La un moment dat, eu trebuia sa spun: „Gata, acum e rindul Culturalului”. Dar am lungit prea mult aceasta asteptare. Aveam senzatia ca inca nu e momentul, ca nimeni nu e interesat de cultura.
De ce nu ati cerut dumneavoastra un contract de rating?
Am crezut ca o sa mi se faca un contract. Apoi am interpretat aminarea pe un semn ca ne facem treaba bine. Pentru ca un astfel de contract ar fi fost un lat de git, fara indoiala, si nu eram atit de suicidara sa il cer eu in mod presant. El devenea un termen limita. Poate ca ce s-a intimplat acum e o lectie de management si pentru mine, si pentru Tudor Giurgiu.
Vorbiti de problemele aparute in ultimii doi ani. Dar nici pe vremea celuilalt presedinte al televiziunii publice, Valentin Nicolau, lucrurile nu au fost mai roz.
Tocmai, dar nu din vina presedintelui. Inca din fasa, canalul nu a avut o iesire la apa triumfala. Din pacate, TVR Cultural este un canal de televiziune care inca isi asteapta reformatorii, care trebuie sa faca un efort comun. Un efort care sa porneasca de la directorul tehnic, de la cel de programe, la cel de post si ajungind la presedintele director general. Toata lumea ar trebui sa-si manifeste vointa de a se ocupa in sfirsit de TVR Cultural.
„Acest canal nu trebuie sa intre in concurenta cu nimeni”
Cum ati vedea un TVR Cultural ideal?
Eu nu l-as vedea atit de imperios destinat doar „publicului educat si tinar”, ci si unor tronsoane de virsta care sa acopere un spectru mare. Totusi, cultura e o chestie de discernamint si de sedimentare. Nu am sa cred niciodata ca un canal cultural trebuie sa fie „funny” ca sa placa sau sa atraga tinerii. Dar acesti tineri, dupa 35 de ani, incep sa se uite peste umar si la lucruri mai serioase. Ideea e ca acest canal trebuie sa existe ca o alternativa permanenta la comercialism si la cultura de consum, iar oricine e liber sa-l zappeze. El nu trebuie sa intre in concurenta cu nimeni. De aceea, cred ca ar fi trebuit sa ne permitem mai multa indrazneala, mai multa inovatie si experiment.
Vorbeati de un nou pachet grafic pentru TVR Cultural, deja realizat. Cind ar trebui sa intre acesta pe post si ce contine?
E facut pe ideea a sase povesti in imagini care totalizeaza fiecare o jumatate de minut, e realizat de oameni foarte tineri si profesionisti, pe ideea de cultura prietenoasa, accesibila, dar in acelasi timp cultura cu atitudine, cultura-manifest. Chiar si sloganul postului ar urma sa se schimbe, ar trebui sa fie: „Recunoaste-te in ce vezi, ce simti, ce auzi”. Totul e motivat de imagini in care cultura urbana si cultura click se imbina cu cea academica. De exemplu, apare intr-un cadru, cu simboluri evidente, un dirijor imbracat in fracul lui de concert, pe un skateboard, alergind printre porumbei, in apropierea coloanelor Ateneului Roman. Lucruri antinomice, dar care sugereaza ca prin cultura intelegem totul, de la furculita cu care ne asezam la masa pina la un tratat de psihologie. Ar trebui lansat la 15 aprilie. Sa vedem ce va ramine din aceasta intentie.
Daniela Zeca-Buzura este director al TVR Cultural din ianuarie 2004 si lector univ. dr. asociat la Catedra de Jurnalism a Universitatii din Bucuresti. A debutat editorial in 1993, cu volumul de versuri Orfeea, si a publicat, printre altele, manualul Jurnalismul de televiziune (colectia „Collegium. Media”, Editura Polirom, 2005). In calitate de realizator al Televiziunii Romane a semnat peste 200 de emisiuni de autor precum „Cafeneaua artelor”, „Libraria pe roti” sau „Ceva de citit”. Pentru acelasi ciclu de emisiuni, Daniela Zeca-Buzura a primit Premiul National de Televiziune in anul 1997, acordat de Uniunea Scriitorilor din Romania si Fundatia „Scrisul Romanesc”. De asemenea, in 2006 a primit distinctia „Personalitatea anului pentru o Romanie europeana”, sectiunea televiziune, pentru managerierea postului TVR Cultural, acordata de Comisia Europeana si Casa Europei – Eurolink.
Tudor Giurgiu spune ca s-a pripit
Deputatul Mihai Malaimare, membru al Comisiei de Cultura, a declarat, contactat de „Suplimentul de cultura”: „Eu ma bucur ca s-a razgindit domnul Giurgiu in cazul Danielei Zeca-Buzura, pentru ca schimbarea unui director de canal nu se poate face chiar peste noapte. In primul rind, acolo trebuie facuta o analiza serioasa legata de tintele pe care si le-a fixat TVR Cultural de la preluarea sa de catre doamna Zeca-Buzura. Dar eu stiu ca in urma cu doar citeva luni Zeca a fost chiar premiata pentru felul in care functioneaza canalul. Or, mi se pare foarte straniu sa se considere ca trebuie data afara. Sigur ca e loc intotdeauna de mai bine, dar informatia culturala este bogata si corecta. Ma bucura decizia sa”.
Potrivit unor surse parlamentare, presedintele director general al Televiziunii Romane, Tudor Giurgiu, a afirmat in cadrul audierii de miercuri, 7 martie, de la Comisia de Cultura a Senatului ca anuntul demiterii Danielei Zeca-Buzura a fost unul pripit si lansat „sub presiunea evenimentelor”. In ciuda acestor declaratii, potrivit transcrierii conferintei de presa de duminica, 4 martie, Tudor Giurgiu s-a declarat transant impotriva mentinerii actualei directoare a TVR Cultural in functie.
Daniela Zeca-Buzura se afla in concediu in momentul in care a auzit la Realitatea TV anuntul ca va fi demisa, concediu care dureaza pina luni, 12 martie. Tudor Giurgiu intentioneaza sa faca publica „razgindirea” abia in aceasta zi. Ultimele doua evaluari semestriale ale directoarei au fost foarte bune, ea obtinind note peste 9, „10 fiind o nota rezervata zeilor”, conform lui Giurgiu. (George Onofrei)