Festivalul Les Films de Cannes à Bucarest a devenit o umbrelă foarte largă, deși inițiatorul său, Cristian Mungiu, încearcă să-i pună un capac și să-l împiedice să se umfle ca o gogoașă. „Nu sunt un fan al festivalurilor cu 400 de filme, din care 370 nu sunt foarte interesante pentru toți spectatorii pentru că toată lumea vrea să le vadă pe celelalte 30“, a spus Mungiu pentru SdC.
Într-adevăr, în general nu e arătată decât la crème de la crème a filmelor, adică o selecție a selecției de la Cannes, plus câștigătoarele de la Berlin și Veneția, plus avanpremiere românești și scurtmetraje alese pe sprânceană. La care se adaugă în acest an o emoționantă integrală Lucian Pintilie, însoțită de amintirile actorilor care au jucat în aceste filme. În total au fost aproximativ 60 de filme și peste o sută de proiecții. Festivalul s-a desfășurat în București (19-28 octombrie), dar și în Timișoara (19-22 octombrie), Arad (19-22 octombrie), Cluj (25-28 octombrie), Iași (26-28 octombrie), Brașov (1-4 noiembrie), Oradea (3-4 noiembrie) și Suceava (9-11 noiembrie). Deși festivalul a avut probleme financiare, au fost mai mulți invitați ca anul trecut: Asghar Farhadi, Carlos Reygadas, Marin Karmitz, Manuel Claro, Gaspar Noé, Guillaume Nicloux, Zsófia Szilágyi și alții.
Același lucru și în privința evenimentelor din industrie. De ce să bifezi cât mai multe în loc să faci lucruri punctuale, care să-i ajute pe profesioniști? Mungiu are un simț al responsabilității care poate nu e în avantajul lui. În loc să-și vadă de propriile filme, încearcă de mai demult să pună degetul pe cât mai multe puncte nevralgice.
Festivalul deja iradiază în mai multe direcții. A invitat cunoscuți agenți de casting ca să le arate actorilor români cum pot pătrunde pe piața străină – Managing Talents a ajuns la ediția a treia, iar în acest an Bogdan Iancu, Alina Șerban, Adrian Titieni, Cristina Flutur și Vlad Ivanov au fost invitați să participe la Kilkenny Subtitle Film Festival, unde vor întâlni peste 80 de agenți de casting din întreaga lume.
Pentru a doua oară, secțiunea work-in-progress destinată lungmetrajelor românești în postproducție a prezentat 13 proiecte selecționerilor de mari festivaluri, lungmetrajul de debut al lui Marius Olteanu, Monștri, fiind premiat cu 5.000 de euro. A fost prima ediție când în festival s-au dat premii, alte două fiind votate de public – Premiul Aide à la distribution, în valoare de 2.500 de euro, acordat potențialului distribuitorului român al lui 3 Faces de Jafar Panahi (ales din opt filme prezentate la Cannes 2018), respectiv un sprijin de distribuție în valoare de 5.000 de euro acordat agenției Rollercoaster PR pentru distribuirea documentarului Distanța dintre mine și mine. Documentarul despre Nina Cassian al Monei Nicoară și Danei Bunescu a fost ales dintre cele opt avanpremiere românești arătate în festival și va intra în săli în 8 martie 2019. A fost primul an când festivalul a găzduit secțiunea Development Lab, invitând reprezentanți ai câtorva cunoscute laboratoare de dezvoltare de film, ideea fiind de a pune bazele unei colaborări pentru un laborator similar în cadrul festivalului. Cunoscutul director de imagine chilian Manuel Claro a susținut un masterclass de operatorie organizat împreună cu Romanian Society of Cinematographers. Pentru prima dată, adolescenți din trei licee bucureștene („George Coșbuc“, „Miguel de Cervantes“ și „Spiru Haret“) au realizat cu ajutorul cineaștilor Radu Muntean, Emanuel Pârvu și Paul Negoescu filme de un minut care au fost premiate de un juriu internațional. Proiectele câștigătoare sunt: Yala de Matei Bumbuț, Șnițel, parizer de Matei Reu, David Mitran și Matei Cotimanis, respectiv Rutina de Arina Ciocan, Vlad Cojocaru și Iris Păun.
Câteva dezbateri au intenționat să aducă la un loc membrii industriei locale de film și autoritățile
…și au vizat trei zone de interes: noul proiect de Lege a Cinematografiei propus de Centrul Național al Cinematografiei (CNC), noua lege a rebate-ului lansată de curând și situația cinematografelor preluate de autoritățile locale. Interesul nu a fost atât de mare pe cât s-ar fi așteptat probabil Mungiu, care a și anunțat că de la anul dorește să devină simplu fondator al festivalului, să cedeze echipei organizarea acestuia, cu toate evenimentele conexe și să revină la activitatea lui de regizor.
Iată mai jos ideile principale desprinse din cele trei dezbateri.
Noul proiect de Lege a cinematografiei, care ar înlocui o lege din 2005 modificată prin mai multe ordonanțe de urgență, ar putea mări finanțările pentru un film cu până la 80%, datorită unei noi categorii, aceea de film dificil. Practic, orice film românesc ar putea fi considerat dificil. Pentru asta însă trebuie adunați mai mulți bani la Fondul Cinematografic. Printre altele, CNC dorește să colecteze la fond toți banii din publicitatea on air, dar producătorii prezenți la dezbatere au fost de părere că astfel s-ar rigidiza foarte mult industria, creând o dependență completă față de CNC. Dacă această prevedere va fi votată, Orange Romania, de pildă, care în acest an a dat bani festivalului pentru unul dintre premii, nu va mai putea acorda acest premiu și la anul. În 2017, taxele din publicitatea TV colectate la Fondul Cinematografic au fost de 25 milioane de lei, adică 1,5% din veniturile din publicitatea on air.
De asemenea, producătorii sunt sceptici că o altă nouă prevedere, potrivit căreia Fondul Cinematografic ar colecta 1% din veniturile lunare ale companiilor de internet, ar avea șanse de izbândă, când se știe cât de puternic e lobby-ul acestor companii. Dar, dacă acest articol va trece, doar din taxele de internet Fondul Cinematografic ar crește de la 15 milioane euro (cât e acum) la 30 milioane euro. Cu totul, Fondul Cinematografic ar putea crește la 45 milioane euro, ceea ce i-ar permite să ofere finanțările pe care și le propune (CNC nu e susținut cu bani de la buget). Pe de altă parte, CNC nu reușește să obțină nici toate sumele care i se cuvin prin lege. De pildă, jocurile de noroc ar trebui să cotizeze cu 2% la Fondul Cinematografic, dar Ministerul de Finanțe pretinde că nu are metodologie ca să trimită cei 2% la Fondul Cinematografic din banii încasați din această sursă. În consecință, Anca Mitran, președintele CNC, a anunțat că instituția ei se pregătește să dea în judecată Ministerul de Finanțe.
Noul proiect de lege mai prevede printre altele o secțiune separată de finanțare pentru coproducții minoritar românești, lucru salutat de breaslă. Un punct nevralgic e în continuare concursul de finanțare, care se dorește secretizat, în asentimentul tuturor, dar unde la fiecare sesiune sunt puse în discuție nu doar competența și obiectivitatea evaluatorilor, dar și criteriile de evaluare. Membrii breslei sunt de părere că alegerea unor evaluatori străini ar putea fi printre soluții.
Multe dintre noile prevederi ale proiectului sunt aceleași cu prevederile vechiului proiect elaborat de echipele Ministerului Culturii condus de Vlad Alexandrescu și, ulterior, de Corina Șuteu, proiect aprobat de Guvernul Cioloș ca Ordonanță de Urgență înaintea alegerilor parlamentare din 2016, dar respins de noul Parlament în primăvara lui 2017. CNC nu s-a implicat în elaborarea acestui proiect. Oana Radu, care a făcut parte din fosta echipă a Ministerului Culturii și a fost membru în Consiliul de Administrație al CNC, sugerează că noul proiect nu ar trebui să omită arhivarea filmelor din patrimonial cultural național, educația cinematografică și elaborarea unui program național de retehnologizare a cinematografelor preluate de autoritățile locale.
Proiectul propus de CNC mai prevede creșterea procentelor de difuzare de film românesc pentru cinematografe și televiziuni, finanțarea cu până la 100% a filmelor cu microbuget (adică filme cu buget de până la 80.000 de euro), precum și implicarea României într-un fond regional de distribuție.
CNC a promis că va ține cont de sugestii, va modifica proiectul cât mai curând și îl va trimite Ministerului Culturii și Identității Naționale, în speranța că acesta îl va propune mai departe ca inițiativă legislativă.
Legea rebate-ului
În cadrul aceleiași dezbateri, discuțiile s-au aprins mai mult în jurul noii scheme de ajutor de stat privind sprijinirea industriei cinematografice (în engleză cash rebate scheme), votate în iunie 2018 și aplicabile de la începutul lui octombrie. Vorbitorii și-au dat seama că ea induce o neînțelegere în ce privește cumulul de finanțări pe care un proiect le poate primi.
Schema se referă la faptul că un producător străin care filmează în România folosind o firmă locală de prestări servicii, un coproducător român al unei producții străine sau un producător român al unei producții românești poate primi înapoi un procent din cheltuielile de producție. Procentul e de 35% cu un plus de 10% pentru producțiile care promovează explicit România.
Schema ar spori posibilitățile de finanțare pentru producțiile românești, numai că în vreme ce CNC-ul e de părere, prin Anca Mitran, că „potrivit legislației comunitare, nu e nici un motiv care să împiedice un producător român să ia 50% din buget de la CNC și să îl rotunjească la 80% prin rebate“, firma de consultanță PwC Romania, care a ajutat la elaborarea schemei, a susținut la dezbatere, prin Livia Stan, că totul depinde unde se adresează producătorul prima dată. Dacă aplică întâi la rebate, poate acoperi pe urmă cu finanțarea de la CNC până la 80% din buget (dacă filmul e considerat dificil). Însă dacă ia mai întâi finanțare de la CNC, când va aplica la rebate și se face cumularea nu va putea primi mai mult de 45% din totalul bugetului, așa cum prevede schema. Până la urmă, Anca Mitran a anunțat că va sesiza Consiliul Concurenței ca să lămurească această problemă.
Cristian Mungiu crede că schema de ajutor de stat îi va ajuta mai mult pe producătorii străini. „E bine că avem o lege a rebate-ului, dar am vândut politicienilor iluzia că o delegație de la Hollywood va veni mâine cu 150 milioane de euro, fără să ne fi gândit să alocăm un procent din acești bani pentru industria creativă de film românesc. Lobby-ul economic a fost mai puternic decât cel cultural“, a spus Mungiu. Ada Solomon l-a contrazis pe Mungiu și a spus că această schemă nu e pentru producătorii străini, ci e destinată industriei românești de film.
Legea rebate-ului a fost adoptată după un lobby de câțiva ani făcut mai ales de studiourile Castel Film, care furnizează servicii pentru producții străine filmate în România. Această schemă valabilă până în 2020 are la dispoziție 50 de milioane de euro anual, în vreme ce bugetul CNC este de 12-14 milioane euro, din care opt milioane de euro merg către producția de film. Schema este implementată de Comisia Națională de Strategie și Prognoză.
Dezbaterea despre sălile de cinema
…a fost, nu întâmplător, găzduită de sala de marmură a cinematografului Studio, închis după Colectiv. Bogdan Tofan (comisarul Bienalei de Arhitectură), a prezentat un proiect comandat de festival și o machetă în trei dimensiuni despre renovarea cinematografului Capitol din București – un exemplu pentru ideea că vechile cinematografe preluate de autoritățile locale ar putea fi transformate în hub-uri culturale cu săli mai mici, dar și cu spații de agrement, care să devină o alternativă la mallurile comerciale. Un plan național le-ar permite să obțină finanțare europeană pentru digitalizare. Deși numărul spectatorilor de cinema a crescut până la 13,8 milioane în 2017 (datorită multiplexurilor), vechile cinematografe sunt într-o situație delicată. Ele pot fi preluate de administrațiile locale, care de multe ori nu știu să le refacă sau nu mai vor să dea filme. Mungiu a avut în februarie, la Festivalul de la Berlin, o discuție cu comisarul european pe digital, Mariya Gabriel, și cu reprezentanți ai Programului MEDIA și a înțeles că, pe lângă finanțare pentru digitalizare, e posibil ca prin MEDIA și rețeaua Europa Cinemas autoritățile locale să primească gratuit consultanță și training. Bogdan Tofan a adăugat că și Uniunea Arhitecților e dispusă să ofere consultanță gratuită.
RomâniaFilm a anunțat recent că închide zece cinematografe din rețeaua sa, lăsând deschise doar cinematografele din Cluj-Napoca („Florin Piersic“), Sibiu („Arta“) și Piatra Neamț („Dacia“). Primăria Municipiului București a recuperat anul acesta cinci cinematografe închise și delabrate, dar nici un reprezentat al ei nu a onorat invitația la dezbatere.
În schimb, Alex Trăilă, consultant pe probleme comunitare și relații internaționale la CNC, a anunțat că instituția pe care o reprezintă caută cadrul legal ca să acorde un grant de 100.000 de euro pentru retehnologizarea sălilor de cinema. Potrivit lui Mungiu, CNC ar trebui să includă în noul proiect de Lege a Cinematografiei subvenții pentru multiplexurile care programează film european și românesc.