Un elev de 17 ani din Târgu Mureș se duce să o întâmpine pe Viorica Dăncilă la spitalul din oraș. N-o face singur, alături de el sunt destui oameni dornici să-i ureze bun-venit Vioricăi în orașul din Ardeal. Tânărul e admonestat de șeful local al Jandarmeriei, ba chiar pasibil de amendă. Adolescentul nu are drept de vot pe 26 mai, dar dovedește un simț civic remarcabil.
La Iași, pe 9 mai, o femeie își închide afacerea (o librărie!) timp de câteva ore, pentru a-l aștepta pe Liviu Dragnea în Piața Unirii. Nu e singura persoană care deține afaceri și care își rupe din timpul său pentru a-i spune lui Dragnea că nu are ce căuta la Iași.
În Elveția, vreo 20 de români au format deja coadă la secția de votare din Basel. Un gest simbolic, pentru a arăta importanța votului de duminica viitoare. Mai mulți actori apar într-un clip și îi îndeamnă pe români să vină la urne pe 26 mai.
Trăim momente unice pentru democrația românească, fără nici cea mai mică urmă de exagerare. Vedem o mobilizare fără precedent, care aduce aminte de episodul diasporei la prezidențialele din 2014. Diferența este că atunci presiunea a venit dinspre românii din străinătate către țară, pe când acum atmosfera este mai încinsă aici în România.
Cât va fi prezența la urne pe 26 mai? O întrebare care azi este pe buzele tuturor, pentru că reprezintă un indiciu solid privind rezultatul scrutinului. Vor ieși oamenii la vot în număr mare, răsturnând toate previziunile avansate în urmă cu două-trei luni? Toate indiciile spun că da, însă nu vă așteptați la minuni. Numărul total al alegătorilor sare de 18,3 milioane, potrivit datelor oficiale. În realitate, vreo patru milioane sunt la muncă afară, astfel că în țară n-am fi mai mult de 14 milioane de oameni cu drept de vot. Șapte milioane de alegători (atâția au fost la parlamentarele din 2016) înseamnă de fapt 50 la sută prezență, ceea ce sună altfel decât 39 la sută, cât a raportat BEC la finalul zilei de vot pentru Senat și Camera Deputaților.
OK, veți spune că românii din diaspora vor vota masiv și că, din cei patru milioane, măcar un sfert se vor duce la urne. Una e dorința, alta e realitatea. Nu vom atinge milionul peste granițe, dacă ne amintim că la vârful din turul doi al prezidențialelor trecute abia au votat vreo 400.000 de români.
Cât va fi așadar prezența la urne duminica viitoare? Dacă vom avea 30 la sută sau puțin peste 30, atunci PSD poate sta liniștit, pentru că electoratul captiv al social-democraților va asigura probabil treimea de voturi care-l salvează pe Liviu Dragnea. Între 35 și 40 la sută prezență, PSD începe să gâfâie, iar scorul partidului va fi undeva sub 30 la sută. Dacă însă prezența la urne trece de 40 de procente, atunci PSD se poate aștepta la 25 la sută, adică jumătate din scorul din 2016. Ar fi un dezastru pentru Dragnea, pentru că în mod logic baronii îl vor forța să plece de la șefia partidului. În acel moment, toți șefii PSD din teritoriu și parlamentarii partidului vor înțelege că trebuie schimbat ceva, pentru că vin prezidențialele în toamnă, apoi la anul localele și parlamentarele.
Dar ce se va întâmpla în situația în care PSD ia 27 sau 28 la sută, dar partidul va ieși totuși pe primul loc, chiar dacă la o distanță mică de liberali? Îi va mai cere cineva demisia lui Dragnea din fruntea PSD? Greu de spus. La modul cum stăpânește partidul, mai degrabă nu. Totuși, ar fi situația cea mai incomodă pentru PSD. Dragnea va clama victoria și va cere încredere în interiorul partidului, dar în același timp cei din teritoriu își vor da seama că e complicat să mai spere la ceva bun și se vor întreba dacă nu cumva sunt mai multe șanse cu partidul lui Ponta.
Pentru PSD, un scor călduț în alegeri ar fi așadar cea mai proastă variantă. Nici nu-i poți cere capul lui Dragnea, dar nici nu poți intra în prezidențiale și apoi locale cu o piatră de moară atârnată de picior.
Și în zona opoziției se fac calcule. PNL pare într-o revenire de formă, dar nu e clar dacă liberalii vor reuși să treacă de 25 la sută. Însă dacă ne uităm cu două-trei luni în urmă și facem o comparație, percepția acum față de PNL este mult superioară, ceea ce le oferă speranțe liberalilor nu doar la un scor mulțumitor pe 26 mai, ci și la cele trei alegeri care vor urma.
A treia mare forță politică în sondaje, Alianța 2020 USR-PLUS are la rându-i emoții. Înainte de campanie, măsurătorile arătau constant scoruri spre 20 la sută, însă evoluțiile din ultimele săptămâni nu mai sunt atât de încurajatoare pentru Dan Barna și Dacian Cioloș.
Despre celelalte forțe politice, dar și despre ultima săptămână de campanie, voi comenta săptămâna viitoare.