Spre deosebire de predecesorii dumneavoastra, sinteti mult mai zgircit cu iesirile in presa din calitatea de ministru al Culturii. Ce s-a intimplat la MCPN in cele aproape patru luni de cind va aflati la conducerea sa?
Lucrurile importante se spun in vorbe putine. Ce s-a intimplat? Nu cred ca Ministerul Culturii a avut pina acum o strategie. Si nici nu are. Eventual, poate de la anul. Dar are nevoie de un plan si acesta ar arata, in viziunea mea, astfel: cred ca MCPN isi risipeste eforturile cu manifestari culturale de mica anvergura. Iar risipirea eforturilor inseamna si risipirea fondurilor. Sint sute de manifestari culturale care ar trebui sa fie finantate de autoritatile publice locale, nu de minister. Daca o municipalitate doreste sa organizeze un festival al scrumbiei, este liber sa o faca, dar nu trebuie sa intervina MCPN, asa cum ni s-a mai solicitat. S-ar economisi astfel o suma mare de bani care ar putea sa mearga catre mari proiecte culturale.
Ati facut o estimare privind economiile realizate astfel?
Nu, inca nu. Vom face cu ocazia bugetului pentru 2012. Dar aici se impune o discutie politica intre minister si autoritatile locale.
De ce politica?
Pentru ca este o masura politica. Nu stiu daca autoritatile locale sint permeabile la aceasta idee. Dar eu cred ca ministerul nu mai trebuie sa finanteze proiectele mici. Autoritatile locale pot fie sa dea bani, fie sa se lamenteze.
Apoi, exista o alta chestiune si mai spinoasa, care tine tot de autoritatile locale. Multe institutii care sint acum in subordinea MCPN ar trebui sa treaca in subordinea consiliilor judetene sau primariilor. Nu vreau sa dau nume, pentru a nu crea panica, dar micile institutii cu citiva angajati pot fi coordonate mai bine de la nivel local. Din nou, insa, pentru a preda aceste mici institutii, vor trebui sa-si dea acordul autoritatile locale, care nu sint deocamdata dispuse nici la un efort cultural, nici la unul financiar. Cu toate acestea, cred ca in strategia MCPN ar trebui sa intre numai institutiile mari, reprezentative pentru Romania: Teatrul National, Opera Nationala, muzeele nationale si altele.
Festivalul “Dan Spataru”, mai bun decit Festivalul Mamaia
Dati-mi citeva exemple de programe mari, de anvergura, pe care ar trebui sa le finanteze MCPN in aceasta noua viziune.
Cu economiile de resurse financiare facute se pot crea mari programe, cum ar fi, de ce nu?, un turneu in strainatate al Operei, al Operetei sau al Teatrului National, care costa foarte mult. De asemenea, ma gindesc ca in loc sa finantam citeva zeci, poate chiar o suta de santiere arheologice mici, cu cite 10.000 – 30.000 de lei, Ministerul Culturii ar trebui sa sustina cele 10-15 mari santiere ale tarii: Sarmizegetusa, Histria, Adamclisi, Cucuteni si altele.
Bine, dar santierele mai mici nu sint, la rindul lor, importante? Citeodata si acolo se fac descoperiri arheologice relevante.
Sint foarte importante. Numai ca, de asemenea, trebuie finantate de consiliile judetene, in plus nu vreau sa fac evaluari in privinta autofinantarii institutiilor. Eu cred ca ministerul trebuie sa aiba aceasta strategie. Si cred ca este mult, mult mai important sa acordam o atentie sporita si bani mai multi conservarii si restaurarii monumentelor vechi in loc sa ne gindim sa construim altele noi. Este mult mai important sa restauram Varatecul sau Tismana, decit sa construim noi lacasuri de cult.
Nu stiu in ce masura Biserica Ortodoxa Romana vede cu ochi buni acest principiu al dumneavoastra.
Eu cred ca Biserica si patriarhul Daniel nu au cum sa nu fie de acord cu mine ca este mai important sa conservam Voronetul decit sa mai alocam o suma mica de bani sa mai inaltam un metru la o biserica noua. Asta este, noi trebuie sa avem o viziune strategica, pentru ca banii sint putini si trebuie alocati in interesul culturii si in interes national.
Pe de alta parte, potrivit presei locale, ati declarat la Medgidia ca Ministerul Culturii va finanta anul viitor Festivalul International “Dan Spataru”, care pina acum era organizat de Primarie. Cum se incadreaza aceasta promisiune in strategia de care ati vorbit pina acum?
Festivalul International “Dan Spataru” este din punct de vedere artistic o reusita mai mare decit festivalul de la Mamaia. Si nu o spun eu, au spus-o cei care au fost acolo, muzicieni de cel mai mare calibru. Or, festivalul de la Mamaia inseamna ceva. Au fost reprezentanti din cinci tari la Medgidia, este un festival international si atunci cum sa nu se implice ministerul?
Noul sediu al Operetei din Bucuresti poate fi construit
Ati promis intr-o vizita la Sarmizegetusa, in iulie, ca veti aloca mai multe fonduri pentru restaurare si conservare. Ce s-a mai intimplat de atunci?
Desi ministerul a alocat 6 milioane de lei pentru cercetarea arheologica, banii nu pot fi cheltuiti din pricina unor orgolii locale. Ei nu se inteleg cine este seful pe santier, cum sa fie sapatura, cind sa fie. Dar mai ales cine este seful si cine administreaza banii.
Ei fiind cine?
Pai, Muzeul Transilvaniei, Institutul de Arheologie Cluj, Muzeul din Deva. Eu cred ca lucrurile se pot rezolva acolo, si vorbesc acum in calitate de arheolog, astfel: trebuie stabilit un colectiv pe termen lung, apoi speram sa reusim sa dam o hotarire de guvern prin care 248 de hectare sa devina rezervatie arheologica, pe care sa o pazeasca Consiliul Judetean Hunedoara. Iar la poalele Sarmizegetusei sa existe un mic muzeu. Numai ca CJ Hunedoara trebuie sa inainteze acest proiect de hotarire, iar lucrurile stagneaza din cauzele pe care vi le-am spus. Discutiile sint foarte ample.
De ce nu intervine MCPN in conflictul asta macar ca un arbitru, avind in vedere ca nu toate institutiile implicate ii sint in subordine?
Eu m-am oferit sa le fiu arbitru. Dar sper ca la anul lucrurile sa se deruleze mai bine. Pina acum, ministerul si-a facut datoria si a alocat o suma mare de bani, care acum nu poate fi cheltuita.
Premierul Victor Ponta a declarat recent ca nu mai sint bani la buget pentru ultimele 45 de zile ale acestui an. Care este situatia la Ministerul Culturii?
Nu imi fac iluzii ca vom primi fonduri la rectificarea de buget, dar nici nu ni se vor lua. Ne vom descurca, trebuie sa ne descurcam. O veste buna este ca in sfirsit avem toate autorizatiile pentru a se construi un nou sediu pentru Teatrul National de Opereta “Ion Dacian” linga cladirea ministerului. Sint si banii prevazuti, lucrarile pot incepe, contractele sint facute, totul e rezolvat.
Fondurile pentru cultura sint putine, dar de curind opinia publica a aflat ca Loteria Romana nu ar mai contribui la bugetul Administratiei Fondului Cultural National (AFCN). S-a spus ca acei bani reprezinta circa 90% din bugetul institutiei si au aparut temeri ca finantarea proiectelor culturale si editoriale va fi blocata. Cum s-a rezolvat situatia?
S-a lamurit cel putin pentru 2013. Exista o decizie a Parlamentului European, la solicitarea Comisiei Europene, care prevede ca in tarile UE toate fondurile trebuie de acum repartizate catre institutiile statului prin intermediul Ministerului Finantelor (MF). Or, banii din legea timbrului ajungeau la Ministerul Culturii direct, ceea ce nu se va mai intimpla. Ca sa nu se creeze turbulente, in 2013 lucrurile ramin in vechiul format. Avem un an la dispozitie pentru a face tranzitia. Iar intelegerea care este acceptata cu Ministerul Finantelor este ca odata cu legea bugetului de anul viitor sa se scrie ca suma care s-a incasat din taxa de timbru si revine MCPN in 2013 sa fie repartizata in 2014 de MF cu adaugarea ratei inflatiei. Adica, daca vom primi 5 milioane de lei anul viitor, peste doi ani Ministerul Finantelor ne va aloca din taxa de timbru 5 milioane de lei plus rata inflatiei. Iar in aceasta suma sint si banii Loteriei Romane, se schimba doar traseul prin care ajung la noi.
“Am fost numit politic”
Andrei Plesu a declarat, la numirea dumneavoastra, ca nu stie pe baza “caror ispravi” ati ajuns in functia asta. Vreau sa le spuneti cititorilor nostri ce v-a recomandat, totusi, pentru pozitia de ministru al Culturii?
Am ajuns ministru al Culturii in urma unei decizii politice. PNL m-a propus, eu sint constient ca in Romania sint intelectuali care merita aceasta demnitate mai mult decit mine. Bun, dar un guvern este format din oameni care fac parte din partide, iar eu sint un om politic. Din punct de vedere cultural, am urmatoarele performante: muzeograf timp de 20 de ani, consilier la Directia de Cultura Constanta sase ani, cadru universitar de 22 de ani, sint arheolog si am publicat in Romania si in alte tari straine. Si va fac o confesiune, nu prea imi place munca de ministru, mi-e dor de Parlament, unde am fost 16 ani.
“Am schimbat CA al RADEF pentru ca asa am crezut de cuviinta”
Scandalul lunii octombrie a fost legat de RADEF Romaniafilm. Sindicalistii au protestat in fata MCPN in favoarea actualului director Mircea Iurascu, care urmeaza a fi inlocuit cu fostul manager, care si-a recistigat postul in instanta. De asemenea, angajatii v-au acuzat ca ati schimbat Consiliul de Administratie (CA) cu un interes clar. De ce a fost nevoie de schimbare?
La RADEF este o situatie absolut unica, pentru ca are doi directori. Un director care l-a dat afara pe cel care era si cel care era a cistigat in instanta dreptul de a reveni la conducere. Eu le-am spus celor de la sindicat: “Daca dumneavoastra vreti sa accept solicitarea, sa imi spuneti direct asa: «Domnule ministru, vrem sa incalcati legea»“. Eu eram in fata unei decizii judecatoresti definitive si executorii prin care un director trebuia repus in functie. Ce puteam sa fac, ca ministru, sa nu respect legea? Nu vreau sa intru la bursa zvonurilor, sa spun ce interese mai are cite un sef de sindicat, ce atitudine are un director. Am schimbat Consiliul de Administratie pentru ca asa am crezut de cuviinta. Dar nimeni din CA nu a plecat in concediu in China, fiind in acelasi timp in concediu medical, cum a facut un distins domn din conducerea RADEF.
Care este opinia dumneavoastra privind inchiderea TVR Cultural, un subiect intens dezbatut in mandatul dumneavoastra?
Nici un ministru al Culturii n-ar putea fi incintat de inchiderea unui program cultural. Stiu doar doua lucruri: TVR Cultural producea pierderi enorme, iar TVR trebuie restructurata cu cel putin 1.000 de oameni. In 1997, televiziunea publica avea 1.240 de angajati, iar acum are aproape 3.500. Am fost obligat, ca ministru al Culturii, sa ma interesez, sa vad ce se intimpla cu programele culturale la TVR, si din informatiile pe care le am, de la sursa, marea majoritate a emisiunilor vor trece la TVR 2. Asadar, cultura nu va disparea de la TVR.
Puiu Hasotti despre scandalul ICR, institutie care a fost trecuta in subordinea Senatului pentru “a fi depolitizata”: “Tot ceea ce tine de Parlament raspunde la niste impulsuri politice”
V-ati exprimat impotriva vechii conduceri a Institutului Cultural Roman (ICR) si ati declarat ca doriti depolitizarea acesteia. Ce opinie aveti acum despre noul presedinte al institutiei, Andrei Marga, supus unui tir de ironii dupa ce a declarat ca ar dori promovarea caloriferului ca o inventie romaneasca?
Domnul Marga este un intelectual de inalta clasa. Sigur ca orice spune o persoana publica este interpretat si rastalmacit. Eu cred ca nu trebuie anatemizat un om pentru o declaratie mai mult sau mai putin inspirata. ICR, in vremea domnului Horia-Roman Patapievici (fostul presedinte – n.r.), a fost superpolitizat. Din pacate, exista si in cultura tentatia politizarii. In ceea ce ma priveste, nu am schimbat nici un angajat al MCPN de cind am venit si nici un director de directie judeteana, pentru ca eu cred ca acest domeniu sensibil al culturii nu se intersecteaza niciodata cu politica. Dar este doar o parere personala. Insa, la ICR, dincolo de unele rezultate notabile pe care le-a avut cu un buget totusi extraordinar de mare, s-a politizat si actiunea culturala, si cea personala.
Pe de alta parte, domnul Marga a fost propus de PNL si a fost numit politic ca presedinte al ICR.
A fost numit de Senat.
Da, dar sustinut de un anumit grup politic.
Atunci, si Curtea Constitutionala inseamna ca este politica pentru ca a fost numita tot de Parlament. Si asa si este. Curtea Constitutionala, din pacate, raspunde la niste impulsuri politice din cind in cind. La fel si audiovizualul, la fel si tot ceea ce tine de Parlament, si nu trebuie sa ne ferim de acest lucru. Trebuie sa recunoastem, cu toate bunele si relele.
Puiu Hasotti este al treilea ministru al Culturii din 2012. Primul dintre demnitari, Kelemen Hunor, a ocupat de doua ori aceasta functie.
Prima data a plecat de la conducerea institutiei in februarie, dupa ce premierul Emil Boc si-a prezentat demisia, dar a revenit in executivul urmator, condus de Mihai Razvan Ungureanu. Dupa ce prim-ministrul a trebuit sa plece in aprilie, dupa o motiune de cenzura, la conducerea Ministerului Culturii a venit actorul Mircea Diaconu. Acesta nu a rezistat decit o luna, pentru ca a fost declarat incompatibil cu functiile publice, in urma unei decizii judecatoresti.
A urmat Puiu Hasotti, care a ajuns in fruntea MCPN in iunie si este cel mai “rezistent” ministru al Culturii de anul acesta.