Continuăm Jurnalul
16 septembrie
Acum opt ani pe vremea asta, un elefant a fost văzut plimbându-se printr-o parcare din Râmnicu Vâlcea. Era cuminte elefantul, n-a supărat pe nimeni, nu i-a zis nici dă-te mai încolo. Nu mai știu nimic de el.
Chiar ar fi frumos să-i facă vlahii o statuie lui Iohannis, peste o peroadă. Parcă o și văd: plăvan solemn pe pârtie cu șepcuța aia de la Trump pe căpățână, o știți doar, că voi ați plătit-o. Ce frumoasă ar fi: bugetar vilegiaturist privind ferm în zare, cu multă atenție și îngrijorare.
Acum nu zic să ne conducă doar harvardizații, dar nici ăștia care au dat, examen în viață, doar sumarul de urină.
O notă de acum cinci ani: Nu se poate spune că Tarantino n-a încercat. A încercat, dar n-a pus întrebarea corectă: întrebarea corectă nu era dacă Brad Pitt îl bate pe Bruce Lee, ci dacă Bruce Lee îl bate pe Van Damme. A se reface.
O notă de acum cinci ani (a fost nevoie de doar cinci ani): Țineți minte ce vă profețesc, iubiți carpato-danubiano-pontici: în ritmul galopant al educării bravului popor, în zece ani o să vi se facă dor de un om politic de coerența, verticalitatea și inteligența unui alde Pleșoianu.
O notă de acum un an: Habar n-am dacă Simona Halep s-a dopat, dacă a făcut-o cu intenție sau dacă a fost trasă pe sfoară. Dacă a fost de la început la sfârșit cinstită și e victima unei răzbunări, a unei conjurații, a unei cabale. Nu știu. Nu am date să mă pronunț, așa că n-am nimic de spus despre asta, aș vorbi să mă aflu în treabă și am altă treabă. Dar o greșeală sigur a făcut și Simona în viață: cum să-l chemi, totuși, pe Dănuț Bittman să-ți cânte la nuntă? A fost cu totul întristător. Bineînțeles că n-avea cum să țină căsnicia. Aici a greșit ea, și e impardonabil.
14 septembrie
Dar dacă, vizionar cum îl știm, Iliescu i-a zis lui Geoană „prostănac“ pentru a face din el răul cel mai mic la alegerile din 2024, când va avea de înfruntat, vorba aia, ditamai prostanii?
Dacă nu era frate cu hoții din pesede, ce loc de muncă avea Marcel de la Buzău, cu misterioasa sa diplomă de la Bacalaureat, fără să bunghească boabă de engleză și meditat la economie (!) după ce a ajuns premier.
Eh, în loc să îl trimită la descărcare marfă la simigerie, vlahii îl socotesc bun de președinte pe acest ins care îi punea râma-n ac lui Dragnea la pescuit și era câinele de aport la vânătoare al lui Omar Hayssam. Căci vlahii în veci vor fi vlahi.
Memoria peștelui sanitar, coloana râmei, creierul găinii, botul raței, veselia curcii și gușa curcanului – iată portretul robot al vlahului de astăzi & mâine.
O notă de acum treisprezece ani: Se întâmplă ceva grav în lume. În limba idiș până acum o sută de ani nu exista nici un cuvânt pentru război.
13 septembrie
O plăcere să știi că vlahii au de ales între ecologicii Marcel Ciolacu și Elena Lasconi, gradele lui Ciucă și „nici noi nu mai știm câți suntem“ – Mircea Geoană, George Simion & Șoșoacă în „România Educată“.
Și dacă îi pui pe ăștia de vor să conducă vlahii unul peste altul tot nu strângi de un om întreg: ba nu o să aibă minte, ba nu o să aibă inimă, ba nu o să aibă coloană, ba nu o să aibă obraz.
O notă de acum trei ani: Ar fi fost frumos ca în prima zi de școală președintele vlahilor să citească frumos, corect din compunerica aia penibilă.
Să nimerească, de pildă, cuvântul parteneriat.
Dar, desigur, plăvanul fiind plăvan, n-a fost cazul, a rămas tot cu partenerat, dragi tovarăși & pretini.