Se întâmplă, nu foarte des, dar se întâmplă, să revăd un spectacol de mai multe ori. De regulă, de două ori, însă Faustul lui Pur­cărete, de pildă, l-am văzut în total de vreo cinci ori. E un spectacol iconic, în care, în abundența lui barocă, descoperi de fiecare dată nuanțe noi. În plus, […]
Poate era mai bun titlul „De când femeile joacă teatru?“, dar ar fi imprimat o nuanță ce-ar fi dat apă la moară unui clișeu privind existența instinctuală la „genul frumos“ a unei capacități de a se preface, clișeu de care mă dis­tanțez. Așa că titlul inițial e mai potrivit pentru o perspectivă a istoriei […]
Autovalidarea unui critic vine din practicile meseriei pe care și-a ales-o. Nu poți fi critic teatral sau încetezi să mai fii parte a acestui corp profesional dacă nu urmărești spectacole, nu scrii despre ele, nu dezbați pe teme de estetică scenică. Dacă nu faci activitățile enumerate, de multe ori încă și altele, […]
Dintre toate tipăriturile asociate unui eve­niment teatral, muzical ori coregrafic, pro­gramul de sală este cel care îl vizează în primul rând pe cumpărătorul de bilet, care are nevoie de un suport informațional pentru a desena un orizont adecvat de așteptare a receptării. Paginile acestea, nu foarte multe la […]
În luna decembrie a anului trecut, vocea lui Bill Bryson mi-a răsunat în urechi din audio-ghidul de la băile romane din Bath din Marea Britanie, localitate inclusă în patrimoniul UNESCO grație valorilor sale culturale, în principal arhitectural-istorice. Vizitam un muzeu extraordinar de bine realizat despre thermae-le […]
Un cumul de întâmplări recente mi-a readus în atenție problema modelării publicului și a condus la scrierea acestui articol în centrul căruia se plasează consumatorul cultural. Se observă ușor, fără studii sociologice (care indiscutabil sunt necesare și ar determina, poate, o intervenție aplicată pe durată […]