Cum se comunică lucrurile cele mai intime, secretele noastre cele mai periculoase, atunci când nu le mai putem ține pentru noi? Prin basme se spune că te duci pe câmp, faci o groapă în pământ, rostești aceste secrete acolo și apoi acoperi groapa. Această manevră complexă poartă azi numele de „scrisul la ziar“. […]
Un poliglot american (nepot al lingvistului german Maximilian Berlitz), povestește că în copilărie fiecare persoană importantă din jurul lui vorbea cu el în altă limbă: tatăl în engleză, mama în franceză, bunicul în germană, bona în spaniolă. Băiatul ajunsese să creadă că fiecare om din lume vorbește în […]
Într-o poveste din cele O mie și una de nopți, un cerșetor intră într-un palat ca să ceară de pomană.
Stăpânul, un bătrân distins din puternica familie a Barmecizilor, îl primește personal, zicând: „Cum se poate ca eu să mă aflu în oraș și o ființă omenească să nu aibă ce mânca?“ (tr. D. Murărașu, […]
Bănuiesc că nu s-a scris nici un doctorat pe tema „patul în artele vizuale“ și poate nici măcar vreun articol academic. Și nici eu nu voi pune piatra de temelie a acestui pat. (Sau buturuga de măslin, dacă ne gândim la cea pe care Ulise, strămoșul arhitecților moderni care încorporează viață vegetală în […]
M-am întrebat, nu mai știu din ce motiv, ce momente de tăcere îmi amintesc. Am fost surprins de cel care mi-a venit în minte imediat, fără nici un efort, un moment legat de o profesoară foarte severă, dar după care noi, copiii din clasa a șasea, eram înnebuniți. Nu știu exact cum vine asta, dar am observat că […]
Răfuiala cu Iorga din anii 1926-1927 e un punct de inflexiune în biografia lui Eliade și în jurul lui pivotează un număr de angoase și ambiții definitorii pentru el.
Pe lângă articolele menționate din „Cuvântul“, un alt moment-cheie este recenzia prin care, în „Revista universitară“, Eliade desființează, […]
E cunoscută reacția lui Eliade, confruntat cu anvergura zdrobitoare a producției științifice a lui Nicolae Iorga: „Ca să scrii mult, trebuie să citești puțin“ (Cetind pe Iorga. Lecturile, în „Cuvântul“ din aprilie 1927). Fiind vorba de Eliade, e greu să dai deoparte această observație zicând […]
Între alte fotografii din clasica sa carte Istoria lecturii, Alberto Manguel folosește ca ilustrație o imagine (reprodusă aici) a bibliotecii din Holland House, Londra, distrusă în octombrie 1940 de bombele incendiare germane. El descrie acoperișul smuls, prin care acum se deslușesc clădiri fantomatice, grămada […]
În mai multe nuvele ale lui Isaac Bashevis Singer apar personaje cărora obiectele le joacă feste. Rabinul dintr-un shtetl sau emigrantul care acum îmbătrânește în Manhattan constată că ochelarii se ascund de ei, iar creioanele se îndepărtează tiptil, refugiindu-se în locuri inaccesibile. Vina e dată pe câte un […]
În iarna lui 1968, o săptămână după moartea lui Karl Barth, cel mai mare teolog protestant al secolului trecut, unul din bunii cunoscători ai operei lui a vorbit despre el în cadrul unui serviciu memorial ținut în Toronto. Am regăsit recent textul, apărut într-un cunoscut jurnal de teologie. Cu oarecare surprindere, […]